de Cătălina Tăgârţă
Bolnavii care suferă de astm bronşic sau părinţii ai căror copii au primit acest diagnostic e bine să ştie că un anumit tip de exerciţii, numite Buteyko, pot îmbunătăţi simţitor starea de sănătate a bolnavului. În plus, dacă sunt efectuate cu regularitate, exerciţiile ajută la scăderea numărului de medicamente. Doctor Laura Bara (foto), medic specializat în medicină sportivă, reprezentanta Clinicii Ortokinetic din Bucureşti, ne-a spus mai multe pe această temă.
„Hiperventilaţia este cauza îngustării căilor aeriene”
Metoda Buteyko porneşte de la premisa că respiraţia astmaticilor este de obicei mai profundă şi mai accelerată decât în mod normal, deci se hiperventilează şi astfel se produce hipocapnie (micşorarea concentraţiei de dioxid de carbon în sânge). „Unul dintre rolurile vitale ale dioxidului de carbon constă în eliberarea oxigenului în celulele ţesuturilor. Atunci când nivelul de dioxid de carbon este scăzut, hemoglobina reţine mai mult oxigen, prin urmare cantitatea de oxigen eliberată în ţesuturi este considerabil mai mică. Nivelul scăzut de dioxid de carbon (CO2) provoacă numeroase alte reacţii, cum ar fi: histamină în exces, tahicardie, contracţia musculaturii netede a organismului - bronhoconstricţia - excitabilitatea sistemului nervos central sau alcaloză respiratorie - caracterizată prin scăderea valorii normale de dioxid de carbon. În plus, tehnica Buteyko susţine că hiperventilaţia nu este doar o consecinţă a îngustării căilor aeriene, ci chiar cauza care o provoacă. Acest lucru este confirmat şi de studii care au demonstrat că astmaticii, chiar şi când nu prezentau simptomele corespunzătoare, respirau un volum de aer de 10-15 litri pe minut, nu patru-şase litri, cum ar fi normal”, ne-a explicat medicul Laura Bara.
„Fără CO2, celulele sunt rapid lipsite de oxigen”
Aşadar, crizele de astm sunt considerate ca un mecanism de apărare împotriva lipsei de CO2 din organism. „Lipsa dioxidului de carbon provoacă spasme în muşchii netezi ai bronhiilor, intestinelor şi sistemul circulator. În plus, o cantitate minimă de CO2 este necesară hemoglobinei pentru a transporta oxigenul în sânge şi a-l transfera la celule. De asemenea, dacă nu există CO2, celulele sunt rapid lipsite de oxigen. Ele trimit un semnal la centrul respirator din creier, care dă comanda unei respiraţii accelerate. Astfel, se instalează cercul vicios: persoana care suferă de astm respiră accelerat şi profund, pentru a obţine mai mult oxigen, dar, de fapt, pierde din ce în ce mai mult gaz carbonic, inhibând asimilarea oxigenului de către celule... Concluzia doctorului Buteyko, cel care a pus bazele acestor exerciţii, este că astmul ar fi consecinţa unui deficit de CO2 provocat de o hiperventilaţie cronică”, a subliniat medicul specialist. În aceste condiţii, putem spune că îndemnul „Respiră adânc, să te calmezi” sau „Ia o gură adâncă de aer” este total greşit, şi nu va face decât să inducă şi mai tare starea de stres.
„Se ţine răsuflarea până la o uşoară stare de disconfort”
Exerciţiile Buteyko nu sunt grele şi pot fi efectuate oricând, oriunde, cu condiţia să existe un scaun sau o bancă pe care vă puteţi aşeza. De asemenea, e posibil să aveţi nevoie de un ceas cu secundar sau de un cronometru. „Persoana în cauză trebuie să se aşeze pe scaun, comod, cu spatele drept, într-un mediu calm. Se inspiră uşor pe nas timp de două secunde, apoi se expiră timp de trei secunde. După acest exerciţiu se ţine răsuflarea până la o uşoară stare de disconfort, cronometrând secundele. Dacă nu sunt probleme, persoanele vor putea rezista 40 de secunde, iar cele cu afecţiuni respiratorii rezistă circa 20 de secunde”, ne-a spus reprezentanta Clinicii Ortokinetic. Persoanele care rezistă doar 10 secunde înseamnă că au probleme grave de respiraţie, între 10 şi 20 de secunde sunt persoane cu astm cronic aflate sub medicamentaţie puternică, între 20 şi 30 de secunde - întâmpină deseori probleme de respiraţie şi la 40 de secunde - persoane la care şansele de apariţie a unor boli de respiraţie sunt mici.
„Câte 40 de minute, de trei ori pe zi”
Numărul de şedinţe de care are nevoie o persoană diferă în funcţie de gravitatea astmului, dar şi de modul în care aceasta răspunde la tratament. Oricum, este o tehnică de lungă durată, care poate fi însuşită cu ajutorul unui formator şi apoi continuată la domiciliu, cu un eventual control medical la un interval de două luni, pentru a observa evoluţia simptomelor. „Sunt indicate: o şedinţă de o oră şi jumătate pe zi, timp de cinci zile consecutiv, cu un formator. Apoi, la domiciliu este indicat să se facă de trei ori pe zi, timp de 40 de minute - pentru adulţi şi câte 15 minute - pentru copii, iar frecvenţa exerciţiilor se va diminua apoi progresiv. În general, după trei luni, adulţii pot ajunge să efectueze exerciţiile o singură dată pe zi, timp de 15 minute, şi copiii, timp de cinci minute. Atenţie însă! Nu e indicat să se renunţe la medicaţia antiasmatică fără aviz medical, chiar dacă se observă ameliorarea simptomelor”, a mai adăugat medicul Laura Bara.
Pot fi efectuate şi de cântăreţi
Exerciţiile Buteyko sunt utile nu doar astmaticilor, ci tuturor acelor persoane care utilizează intens respiraţia, fie că sunt cântăreţi, sportivi sau femei în momentul naşterii. „Metoda atenuează simptomele unor boli care ar putea cauza o hiperventilaţie cronică, este utilă pentru cei cu emfizem pulmonar, cu alergii, bronşite, bronhopneumopatie cronică, apnee de somn sau sforăit. Nu există contraindicaţii, însă nici nu se recomandă copiilor mai mici de 3 ani”, a mai spus specialista.
Tehnica a fost elaborată în Rusia, în jurul anilor ’50, de doctorul Konstantin Pavlovich Buteyko (1923-2003), care a observat de-a lungul practicii sale medicale că mai mulţi astmatici aveau un ritm respirator disfuncţional. În repaus, aceşti bolnavi de astm respirau mult mai rapid şi mult mai profund decât în mod normal, iar în cursul unei crize de astm, ei încercau să respire şi mai rapid, şi mai profund, ceea ce le accentua mai degrabă criza, decât să o amelioreze. Doctorul Buteyko a sugerat unora dintre pacienţii săi să reducă frecvenţa şi volumul respiraţiei. Astfel, simptomele de astm şi hiperventilaţie s-au diminuat considerabil, la fel ca şi consumul de medicamente. Medicul rus a creat această metodă pentru a învăţa bolnavii de astm să respire mai bine şi mai rar.
• Metoda nu este recomandată persoanelor care, din lipsa timpului, nu o pot practica zilnic.