de Cătălina Tăgârţă

V-aţi gândit vreodată că activităţile care vi se par mărunte, cum ar fi să săriţi peste o masă pe zi sau să fiţi lipsiţi de speranţă, vă pot afecta creierul? Chiar dacă e vorba despre lucruri sau despre fapte neînsemnate, dacă le practicaţi cu regularitate, acestea vor lăsa totuşi în urma lor consecinţe vizibile. Medicul neurolog Crisanda Vîlciu (foto), de la Centrul Medical PULS, vă spune care sunt obiceiurile care vă fac rău, pentru a încerca să corectaţi la timp aceste deprinderi.

Ţigările, o cauză a accidentelor vasculare cerebrale
Aşadar, drogurile pot distruge foarte repede organismul, chiar şi în câteva luni. Nimeni nu poate spune cu exactitate în cât timp se vede efectul acestor substanţe asupra organismului, totul depinde de cantitatea şi de frecvenţa cu care sunt consumate, a eventualelor boli asociate şi a modului de răspuns al organismului la acest tip de agresiune. În ceea ce priveşte fumatul (activ sau pasiv), o ţigară conţine câteva mii de substanţe chimice, dintre care 43 sunt cancerigene. Odată ajunse în sânge, acestea sunt conduse spre creier şi pot cauza diverse afecţiuni, printre care şi accidentele vasculare cerebrale şi distrugerea neuronilor.

Drogurile, cele mai toxice
E vorba, în primul rând, despre consumul de droguri, care a luat o amploare deosebită în ultimul timp, iar, în al doilea rând, despre stres. Dar lista nu se încheie aici. „Fumatul, excesul de cafea, de alcool, mesele neregulate şi nesănătoase, gen fast-food, dar şi băuturile carbogazoase, stresul, ritmul alert în care ne trăim viaţa, lipsa de speranţă şi de odihnă, utilizarea excesivă a telefonului mobil, într-un cuvânt, viaţa dezordonată şi mediul toxic în care trăim pot avea consecinţe grave asupra creierului. Drogurile, mai ales dacă sunt asociate şi cu alte vicii, cum ar fi ţigările sau alcoolul, pot conduce la leziuni cerebrale ireversibile, de exemplu accidente vasculare cerebrale, la leziuni de tip toxic, care au drept consecinţă deteriorarea funcţiilor cerebrale superioare, tulburări de comportament, până la demenţă”, ne-a spus medicul neurolog Crisanda Vîlciu, nefiind nevoie de o anumită perioadă pentru ca rezultatul drogurilor să se poată „citi” în sănătatea noastră.

Stresul conduce către depresie
În ceea ce priveşte stresul, el poate duce în primul rând la scăderea randamentului funcţional individual. „Stresul câştigă din ce în ce mai mult teren în această perioadă şi conduce la diverse boli organice, la hipertensiune, diabet, la modificarea metabolismului, factori de risc majori pentru accidentul vascular cerebral. De asemenea, stresul intervine în declanşarea tulburărilor depresive”, a mai spus medicul Crisanda Vîlciu.

Poluarea influenţează modul de procesare a informaţiilor
Munca intelectuală în timpul unei boli poate deteriora, de asemenea, funcţiile creierului pe termen lung. „Chiar dacă e vorba despre o simplă răceală, în momentul în care medicul vă recomandă repaus la pat, iar dumneavoastră vă încăpăţânaţi să lucraţi, cu toate că organismul este slăbit, creierul va face un efort suplimentar prea mare, ceea ce va duce, într-un final, la scăderea semnificativă a capacităţii”, a mai spus specialistul. În plus, şi faptul că trăiţi într-o zonă foarte poluată vă poate afecta organul gândirii. Dintre toate componentele corpului, acesta consumă cea mai mare cantitate de oxigen, astfel că, inhalând aer poluat, va scădea cantitatea de oxigen din creier, iar modul de procesare a informaţiilor va fi şi el influenţat negativ.

Alcoolul în exces poate determina tulburări de memorie

Oamenii de ştiinţă au observat că persoanele care sar peste micul dejun au un nivel scăzut de glucoză, ceea ce duce în timp la pierderea neuronilor, care nu au rezerve energetice şi, în consecinţă, la degenerarea creierului, evident, în asociere cu alţi factori.
Şi alcoolul poate fi nociv. „Consumul de alcool în cantităţi mari, la rândul lui, măreşte riscul de probleme vasculare şi degenerative la nivelul sistemului nervos, acestea având drept consecinţă manifestări de tip epilepsie, deficite neurologice multiple ireversibile, tulburări de memorie şi comportament, până la demenţă”, a adăugat reprezentantul Centrului Medical PULS.
Lipsa somnului are şi ea, de asemenea, un cuvânt de spus în diminuarea activităţii mentale, întrucât privarea de odihnă pe termen lung duce la accelerarea distrugerii neuronilor.

„Este important să punem creierul la muncă în fiecare zi“

E cunoscut faptul că exerciţiile mentale, cât şi activităţile care vă pun mintea la contribuţie antrenează creierul şi îl ajută să devină mai puternic. „Acelaşi lucru este valabil şi în cazul exerciţiilor fizice, care, pe lângă faptul că înfrumuseţează corpul, au şi capacitatea de a stimula activitatea creierului, deci implicit concentrarea, memoria şi gândirea. De aceea e important să punem creierul la muncă în fiecare zi, chiar dacă este vorba despre exerciţii simple, despre memorarea unor lucruri sau despre teste de cultură generală”, ne-a mai spus specialista. Şi lipsa implicării este foarte importantă. Fie că sunteţi cu grupul de prieteni, fie la locul de muncă, încercaţi să găsiţi de fiecare dată soluţii, să daţi răspunsuri şi să acceptaţi provocările. Numai în acest mod creierul va fi stimulat, iar activitatea lui se va îmbunătăţi considerabil.

• Mesele copioase, repetate, nu sunt nici ele benefice organismului, deoarece excesul de glucide sau de lipide are efecte negative asupra creierului.
• Fiţi atenţi la accidentele de orice fel, deoarece, posttraumatic, se pot instala anevrismele. În această situaţie e necesar să apelaţi de urgenţă la medic sau să chemaţi Salvarea la numărul 112 sau 021.9733 (ambulanţa PULS).