de Cătălina Tăgârţă
Anul acesta s-a sărbătorit, pentru prima oară, Ziua Pneumologiei Româneşti. Motivaţiile unei astfel de zile (ce a fost marcată la data de 3 octombrie) derivă din presiunea pe care o pune prevalenţa în creştere a unor afecţiuni cronice non-transmisibile precum: bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul bronşic, bronşiectaziile, fibrozele interstiţiale şi altele, din necesitatea de a corecta imaginea pneumologiei (confundată adesea cu ftiziologia) şi de a demonstra că avem o societate dinamică. Cu această ocazie, profesor doctor Florin Mihălţan (foto), preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), a atras atenţia cu privire la importanţa prevenţiei şi a amintit de campaniile iniţiate de SRP de-a lungul timpului.
„Implicarea şi responsabilitatea specialiştilor sunt imense”
Specialiştii pneumologi sunt angrenaţi în activităţi din cadrul a trei programe naţionale: de control al tuberculozei, de tratament al hipertensiunii pulmonare şi cel cunoscut sub numele de „Stop fumat!”. În plus, medicii au fost în prima linie în realizarea depistărilor active de BPOC sau astm bronşic în cadrul campaniilor gratuite de spirometrie, organizate deja de patru ani, cu ocazia marcării la nivel mondial a Zilei BPOC sau a Astmului Bronşic. O lungă perioadă (până în 1989), pneumologii au fost „robii” ftiziologiei - un termen depăşit, medicii români fiind condamnaţi să lucreze doar pentru o singură boală. „Este un lux pe care sistemul nu-l mai poate permite: să rezervi o întreagă specialitate doar pentru o singură boală. Ulterior însă, s-a constatat că ei ar trebui să acopere atât afecţiuni infecţioase transmisibile specifice (tuberculoza) şi nespecifice, cât şi multe boli netransmisibile”, a spus doctorul Mihălţan. Aşa se face că, în prezent, Societatea Română de Pneumologie are mai multe secţiuni: de tuberculoză, somnologie, fizioterapie, tabagism (prima societate care a avut această secţiune), bronhologie (orientată pe partea de investigaţie) şi pneumologie pediatrică şi trei grupuri de lucru. „În condiţiile în care asistăm la o îmbătrânire a populaţiei pe mapamond, care nu poate fi trecută cu vederea nici la noi în ţară, la poarta specialităţii bat insistent o multitudine de boli infecţioase şi noninfecţioase, iar implicarea specialiştilor noştri, ca şi responsabilitatea lor, este imensă”, a mai declarat specialistul.
Tusea matinală, semn de bronşită
Doctorul Mihălţan a făcut publice şi câteva date statistice. Potrivit acestuia, prevalenţa pentru BPOC este de 9,7% în România şi cinci milioane de români sunt bronşitici potenţiali. „Comparativ cu celelalte ţări din Europa, la BPOC stăm cel mai prost - fiind o problemă neglijată, iar fumatul e principalul factor de risc. Conform unui studiu recent, GATS, 27% dintre români sunt fumători. La TBC suntem încă arătaţi cu degetul de UE, dar mergem într-un trend descendent, deci suntem în scădere. În ceea ce priveşte cancerul bronhopulmonar, aproximativ 30.000 de români sunt tributarii acestei boli anual. Din păcate, nu avem date concrete legate de fibrozele interstiţiale, bronşiectazii şi alte afecţiuni respiratorii cronice. Câţi dintre români ştiu că au bronşită cronică? Aceasta este o altă întrebare. Tusea matinală e un simptom provocator al acestei boli. Dacă simptomul persistă trei luni pe an, doi ani la rând, e clar că-i o problemă de sănătate”, a mai declarat medicul. Mulţi oameni confundă tusea de dimineaţă (care în majoritatea cazurilor e semn al bolii) cu tusea tabagică. Dar, ca să scape de îndoieli, trebuie să urmărească dacă nu cumva aceasta apare şi după ce urcă scările sau merg mai repede, de exemplu, şi dacă nu se asociază cu gâfâială.
Pericol de îmbolnăvire pentru jumătate dintre noi
Un studiu realizat în 2011-2012 de specialiştii de la Institutul „Marius Nasta” pe un eşantion reprezentativ de 9.638 de subiecţi (cu vârsta de peste 40 de ani) relevă că peste jumătate dintre aceştia (respectiv 4.930) sunt în pericol să dezvolte BPOC, boală cauzată în principal de tabagism. Vârsta medie a pacienţilor cu BPOC este de 56 de ani la bărbaţi (care sunt mai predispuşi la îmbolnăvire) şi de 46 de ani la femei. „Dacă ne gândim că accesabilitatea la aparatura modernă nu este încă pe măsura necesităţilor, că migraţia de materie cenuşie subţiază îngrijorător rândurile specialiştilor în pneumologie, că numărul de rezidenţi care nu găsesc un loc de muncă este în creştere, totul capătă un accent grav”, a mai subliniat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
România are cel mai mare număr de cazuri de TBC din Uniunea Europeană, 77 de oameni îmbolnăvindu-se zilnic. În plus, circa 1.300 de pacienţi dezvoltă anual o formă de TBC rezistentă la medicamente care au fost eficiente zeci de ani. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii a lansat zilele trecute „Planul naţional de prevenire şi management al tuberculozei multidrog rezistente”. Acesta îşi propune ca, până în 2015, cel puţin 80% din cazurile estimate de tuberculoză multidrog rezistentă să fie diagnosticate şi tratate cu o rată de succes de 75%.
Pont! Fumătorii trebuie să renunţe la tutun, să adopte un stil de viaţă sănătos, cu cât mai multă mâncare naturală, şi să facă exerciţii fizice regulat. Importantă e şi vizita la medic.
• Mai multe detalii despre afecţiunile plămânului puteţi găsi pe site-ul oficial www.srp.ro.