de Cătălina Tăgârţă
- Specialiştii estimează că această problemă va ocupa locul doi, după afecţiunile cardiovasculare, până în 2020
Multă lume vorbeşte despre stres, afecţiuni emoţionale sau depresie, dar prea puţini oameni iau efectiv măsuri în acest sens. Tocmai de aceea, numărul persoanelor depresive este în continuă creştere. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), circa 5% dintre oameni sufereau de depresie în cursul ultimului an, iar previziunile sunt sumbre: în anul 2020, depresia va fi a doua cauză de îmbolnăvire, după bolile cardiovasculare, numărul femeilor fiind cu 50% mai mare decât cel al bărbaţilor.
„Aproape 1.000.000 de persoane se sinucid anual”
Potrivit reprezentanţilor OMS, depresia se manifestă printr-un sentiment de tristeţe care durează cel puţin două săptămâni şi care împiedică desfăşurarea unei vieţi normale. Afecţiunea rezultă din interacţiunea unor factori sociali, psihologici şi biologici, fiind adesea în legătură cu sănătatea fizică (de exemplu, depresia poate fi provocată de o boală cardiovasculară). În plus, împrejurările deosebite (dificultăţi economice, şomaj, catastrofe şi conflicte de orice fel) pot creşte riscul de depresie, care în forma sa cea mai gravă poate duce la sinucidere. Conform statisticilor, aproape 1.000.000 de persoane se sinucid anual, multe dintre acestea suferind de depresie. De aceea, pentru a preveni afecţiunea trebuie să evităm şi celelalte cauze ale bolii, despre care ne-a vorbit psihoterapeutul Roxana Alina Olaru (foto), reprezentanta site-ului www.consiliere-psihologica.ro. „Printre cauzele depresiei se mai pot număra singurătatea, lipsa suportului social, îmbolnăvirea, consumul unor contraceptive, a anumitor medicamente pentru hipertensiune, pentru colesterol mărit, betablocante, opioide precum morfina, dar şi predispoziţiile genetice, experienţe recente stresante, cum ar fi accidente, moartea cuiva apropiat, probleme de cuplu, abuzuri în copilărie - fie ele psihice, fizice sau sexuale -, consumul de alcool, droguri sau somnifere, un program de muncă suprasolicitant, lipsa timpului petrecut afară - la aer curat şi la soare. Determinarea cauzei este foarte importantă, întrucât reprezintă unul dintre primii paşi spre vindecare”, ne-a spus specialista.
„Distimia, caracterizată prin stimă de sine precară”
Dacă în cazul unor persoane depresia se instalează imediat, în cazul altora durează luni sau chiar ani de la apariţia primelor cauze. Însă e bine de ştiut că e vorba despre mai multe tipuri de depresie, ce se deosebesc între ele prin numărul, severitatea şi persistenţa simptomelor. „Sunt cinci tipuri de depresie. Cele sezoniere - legate în special de lipsa expunerii la soare şi care se manifestă prin dureri de cap, un nivel energetic scăzut şi iritabilitate. Depresia majoră este una dintre formele care afectează major existenţa. Distimia, un tip mai puţin grav decât cea majoră, dar netratată poate duce spre acest tip de depresie. Ea se caracterizează prin tulburări alimentare, insomnii, nivel energetic scăzut şi o stimă de sine precară. Depresia psihotică bipolară sau maniaco-depresivă are un profund caracter ereditar şi, în sfârşit, depresia post-partum, ce poate apărea în primul an de după naştere”, ne-a declarat psihoterapeutul.
Este important să se renunţe la gândirea negativistă
În ceea ce priveşte obiceiurile zilnice dăunătoare, persoanele depresive sau aflate la un pas de depresie trebuie să renunţe în primul rând la gândirea negativistă. „În ultimii ani a devenit ca un «sport naţional» să vedem doar ce este urât din tot ce se întâmplă în jur, fără a mai fi preţuită viaţa. O gândire pozitivă duce spre autocunoaştere, mulţumire de sine şi tendinţa spre îmbunătăţire”, ne-a mai declarat psihoterapeutul Roxana Alina Olaru. În plus, specialista atrage atenţia că un alt obicei benefic este acela de a face din timpul liber un moment de relaxare şi de plăcere. De multe ori, problemele cotidiene ajung să îi copleşească pe oameni, mulţi dintre ei renunţând la concediul de odihnă ani la rând, ceea ce e total greşit. Mai mult, mişcarea şi dietele cumpănite ajută la menţinerea echilibrului psihic.
Medicaţia, combinată cu consiliere psihologică
Din păcate, majoritatea pacienţilor ignoră semnele bolii sau le pun pe seama oboselii. De aceea, în multe cazuri, cei care realizează că ceva este în neregulă sunt prietenii, familia şi apropiaţii. „Tendinţa generală este de a minimiza gravitatea afecţiunii şi de a crede că e doar o lipsă de voinţă. Adevărul e însă că boala are nevoie de suport şi de tratament specific”, a mai spus reprezentanta site-ului www.consiliere-psihologica.ro. Potrivit acesteia, pentru depresiile sezoniere sunt suficiente consilierea psihologică şi vitaminele (în special B6 şi B12), dar în cazul distimiilor, depresiei majore sau al celei post-partum este esenţială psihoterapia (fie individuală, fie a grupurilor de suport), chiar şi în combinaţie cu medicamente. În cazul persoanelor care optează doar pentru medicaţie s-a constatat revenirea simptomelor după o perioadă relativ scurtă. Pentru depresia psihotică se începe cu tratament medicamentos şi se va combina cu consiliere psihologică şi terapie ocupaţională.
Conform unui studiu efectuat de Asociaţia Europeană pentru combaterea Depresiei (EDA) pe un eşantion de 7.000 de persoane din şapte state europene (Marea Britanie, Germania, Italia, Danemarca, Turcia, Spania şi Franţa), unul din zece angajaţi europeni şi-a luat concediu medical din cauza deprimării. În total, 20% dintre cele 7.000 de persoane intervievate au suferit de depresie cel puţin o dată în viaţă, cea mai mare pondere fiind în Marea Britanie.
În cazul depresiei majore se urmăresc 11 semne, dar e suficient să se regăsească în acelaşi timp doar şase dintre acestea (indiferent care) pentru a se pune diagnosticul:
1. Tristeţe, anxietate şi persistenţa unei senzaţiii de gol emoţional;
2. Sentimente ca lipsa de speranţă, inutilitate sau neputinţă;
3. Agitaţie şi nelinişte crescută;
4. Frecvente episoade de plâns;
5. Oboseală şi lipsă de energie;
6. Pierderea interesului în a face activităţi care înainte creau plăcere;
7. Dificultăţi de concentrare,în a-şi aminti amănunte şi în luarea de decizii;
8. Tulburări ale somnului - fie exces, fie somn insuficient;
9. Lipsa poftei de mâncare sau foame continuă;
10. Gânduri de moarte sau suicid;
11. Dureri persistente de cap, crampe musculare sau probleme digestive care nu trec în urma tratamentului.
• Persoanele care consumă bere în cantităţi moderate sunt expuse unui risc mai mic de a suferi din cauza depresiei, în comparaţie cu cele care nu consumă alcool deloc sau care îl consumă în mod abuziv - arată un studiu privind comportamentele de consum şi de sănătate mintală, efectuat de Institutul Nord-Trondelag Helath Study, din Norvegia, pe 38.000 de persoane.