de Dana Purgaru
Băuturile energizante reprezintă un pericol iminent pentru sănătatea consumatorilor, acestea având în compoziţie o cantitate foarte mare de zahăr şi de cofeină. Consumate în mod regulat, energizantele pot duce la afecţiuni grave ale sănătăţii şi chiar la deces. De asemenea, sucurile carbogazoase pot duce foarte repede la obezitate şi la multe probleme fizice conexe.
O doză poate avea 13 linguriţe cu zahăr
O cutie mare de energizant de circa 437 ml are în componenţă aproximativ 13 linguriţe cu zahăr şi 150 mg de cofeină, adică echivalentul a patru ceşti cu cafea instant, scrie Daily Mail, citându-l pe medicul Hans-Peter Kubis, expert în nutriţie, care a atras atenţia asupra efectelor pe care consumul excesiv de băuturi cu efect energizant le are asupra sănătăţii.
Efectul asupra sănătăţii celor care consumă în mod regulat energizante este unul devastator, medicul spunând că băuturile de acest tip pot cauza accelerarea ritmului cardiac, presiune arterială ridicată, probleme cu somnul, creşterea în greutate, spasme musculare, ameţeli şi senzaţie de vomă. Consumul acestui tip de băuturi în mod regulat poate cauza chiar moartea subită.
Combinaţia alcool-zahăr-cofeină păcăleşte creierul
Comparaţia energizantelor cu cafeaua solubilă şi ceaiul este nepotrivită, susţine medicul, deoarece acestea din urmă nu se pot consuma foarte rapid, fiind de obicei prea fierbinţi. Pe deasupra, ceaiul şi cafeaua se servesc în cantităţi mult mai mici, iar acestea nu conţin de obicei mai mult de 51 de grame de zahăr. „Băuturile energizante au gust dulce, astfel încât ele sunt foarte atrăgătoare pentru copii sau tineri, în timp ce ceaiurile nu sunt atât de atractive pentru aceştia, deoarece pot fi amărui. Şansele ca un tânăr să consume un echivalent de 150 mg de cofeină din ceai sau cafea sunt foarte mici, în timp ce şansele ca aceştia să consume şi o a doua cutie de băuturi energizante sunt foarte mari”, a declarat doctorul Kubis.
Conform specialistului, combinaţia alcool-zahăr-cofeină poate păcăli creierul în a crede că se simte plin de energie, în timp ce restul corpului trebuie să se adapteze la efectele negative pe care aceste substanţe le au asupra corpului, care uneori pot duce chiar la moarte.
Factorii genetici şi de mediu amplifică efectele
În ceea ce priveşte băuturile carbogazoase, un grup de cercetători americani a descoperit posibilitatea unei legături între prezenţa unor markeri genetici de un anumit tip şi riscul de obezitate produs de consumul băuturilor carbogazoase. În cadrul unui nou studiu descris în The New England Journal of Medicine, participanţii care au în ADN aceşti markeri într-o cantitate mai mare decât alţii au reieşit ca fiind supuşi unui risc mai ridicat de obezitate. În plus, cu cât au băut mai multe băuturi cu îndulcitori, cu atât a crescut şi diferenţa între cele două grupuri în ceea ce priveşte riscul de obezitate.
Markerii aceştia nu sunt ceva nou în ştiinţă, persoanele care îi au fiind considerate genetic predispuse la obezitate. Totuşi, specialiştii deţineau până acum prea puţine informaţii despre cum greutatea oamenilor care au asemenea markeri în ADN este influenţată de mai mulţi factori ai stilului de viaţă, cum ar fi tipurile de mâncare şi băutură consumate. „Datele noastre sugerează că factorii genetici şi de mediu ar putea avea un efect combinat asupra riscului de obezitate. În cazul celor care au deja un risc genetic ridicat, riscul de obezitate ar putea fi diminuat prin alegerea unor băuturi sănătoase”, a spus un cercetător din cadrul studiului, Lu Qi, profesor asistent la Şcoala Harvard de Sănătate Publică.
Riscul de îngrăşare a crescut cu 235% în cazul celor care consumau zilnic
Qi şi colegii săi au analizat informaţii de la peste 33.000 de adulţi participanţi la trei studii derulate în anii ’80 şi ’90. O dată la patru ani, subiecţii au fost chestionaţi despre mâncarea şi băuturile consumate. Participanţilor li s-au analizat şi genoamele pentru identificarea a 32 de markeri genetici legaţi de obezitate. Pe baza numărului şi a tipului de markeri genetici, fiecare a primit un scor care a reflectat predispoziţia genetică la obezitate.
Legătura dintre genetică şi obezitate a rezultat ca fiind mai puternică printre consumatorii de băuturi îndulcite artificial. Cu fiecare 10 puncte adăugate la scorul riscului genetic, predispoziţia spre obezitate a crescut cu 35% în cazul celor care consumau mai puţin de o porţie lunară de băuturi cu îndulcitori, dar a crescut cu 59% între cei care beau de la una la patru porţii lunar şi cu 235% în cazul celor care consumau una sau două porţii pe zi. „Descoperirile noastre atrag atenţia asupra nevoii de a testa nişte metode de intervenţii care să reducă aportul de băuturi dulci şi care să servească drept mijloc de reducere a riscului de obezitate şi de boli conexe”, au scris cercetătorii într-un număr recent al revistei New England Journal of Medicine.
Băuturile îndulcite contribuie, cel mai probabil, la obezitate pentru că au un nivel ridicat de calorii, dar nu satisfac apetitul nutriţional, motiv pentru care, de multe ori, oamenii nu reduc aportul de calorii din mâncare, pentru a compensa cu cele pe care le consumă în formă lichidă. „Mai multe studii sunt necesare în continuare pentru a determina de ce aceşti markeri intensifică riscul de obezitate, în special când oamenii consumă băuturi îndulcite artificial“, au mai spus cercetătorii.