de Cătălina Tăgârţă
Rolul glandei tiroide este acela de a produce hormonii necesari organismului pentru a regla modul de utilizare a energiei şi a ajuta corpul să funcţioneze normal. În momentul în care încep să se dezvolte însă celule anormale la nivelul glandei tiroide, care are formă de fluture şi este localizată în partea anterioară a gâtului, apare cancerul tiroidian. Majoritatea cazurilor evoluează bine dacă pacienţii sunt diagnosticaţi de timpuriu şi urmează tratamentul corespunzător. Antonela Burlacu (foto), medic primar endocrinologic la Centrul Mediclass din Bucureşti, ne-a spus mai multe în acest sens.
„Este o multiplicare rapidă şi anarhică a celulelor”
- Ce este cancerul tiroidian?
- Cancerul tiroidian este o neoplazie, adică o multiplicare rapidă şi anarhică a celulelor. Se pot multiplica astfel celulele tiroidiene, cele foliculare - ce duc la apariţia cancerului papilar şi folicular, celulele parafoliculare, în cel medular, limfocitele, în limfomul tiroidian, şi aşa mai departe.
- Ce modificări mai apar la nivelul organismului?
- Iniţial este vorba despre un microcancer, manifestat printr-o leziune mai mică de un centimetru, dar care ulterior se extinde, treptat, în ganglionii limfatici ai gâtului, în os sau plămân, în funcţie de forma histopatologică.
- Despre cauze ce ne puteţi spune?
- Cauzele certe nu sunt cunoscute, dar se vorbeşte despre implicarea radiaţiilor externe - gen explozia nucleară de la Cernobîl sau radioterapia, mai ales la vârste mici. De exemplu, în cazul cancerului papilar, efectele apar între cinci ani şi până la 20 de ani de la iradiere. Altă cauză posibilă este carenţa de iod. Aceasta apare mai ales la persoanele care locuiesc în zonele endemice subcarpatice, cum ar fi Carpaţii de Curbură şi în zonele de podiş înalt - care sunt mai sărace în iod şi pot duce la apariţia cancerului folicular.
„Afecţiunea poate fi genetică”
- Această afecţiune poate fi genetică?
-Da. Sunt sindroame genetice în care există mutaţii, adică modificări la nivelul anumitor gene numite protooncogene, care la anumite familii duc la boli neoplazice la mai multe glande: endocrine - tiroidă, paratiroide şi suprarenale. Exemple de astfel de gene ar fi RET/PTC1 sau chiar RTE/PTC2 şi RET/PTC3 TRK, ce au fost depistate recent.
- Poate fi prevenit cancerul tiroidian?
- În majoritatea cazurilor nu poate fi prevenit. Se previne doar printr-o expunere excesivă la iradieri diagnostice sau terapeutice - în special pentru copii. Doar în cazul formei medulare a acestuia se poate face tiroidectomie profilactică şi se scoate tiroida la cei care au rude cu cancer de tiroidă.
„Printre simptome se numără jena la înghiţit sau la respirat”
- Există simptome care să dea de gol boala într-un stadiu incipient?
- Printre simptome se poate număra apariţia unui nodul tiroidian ce creşte repede şi care la rândul său determină răguşeală, jenă la înghiţit sau la respirat, umefacţii ale ganglionilor limfatici ai gâtului, mai ales la vârsta de 20-30 de ani, dar şi peste 60 de ani. Uneori pot apărea şi dureri osoase şi tuse agresivă, în afara unei răceli.
- Care sunt analizele care se impun în această situaţie?
- O dată ce apare suspiciunea malignităţii unui nodul, aceasta se poate confirma sau nu ecografic, existând criterii ecografice de malignitate. În plus, medicul curant mai propune efectuarea unor analize de sânge - FT4 şi TSH, care pot ieşi la valorile normale chiar dacă nodulul este malign. Apoi, în caz de cancer medular mai e utilă şi calcitonina. Însă, diagnosticul final se pune în urma puncţiei biopsice, ce se face cu ajutorul unui ac fin şi care va arăta aspectul histopatologic, adică tipul de celule şi modificările neoplazice.
- Care sunt stadiile bolii?
- Stadiile bolii sunt cele tipice oricărei neoplazii, dar prognosticul făcut la cinci ani pentru cancerul papilar şi folicular e mult mai bun decât în alte cancere. Se metastazează pe cale limfatică cel papilar şi pe cale sangvină - în plămân, os, creier - cel folicular. Adică celulele canceroase se împrăştie prin vasele de sânge şi limfă în alte organe - os, ficat, plămân şi altele.
- E adevărat că numărul bolnavilor cu cancer tiroidian s-a dublat în ultimul an faţă de anii trecuţi? Ne puteţi spune, aproximativ, care este numărul persoanelor diagnosticate cu acest tip de cancer în România?
- Nu am date privind numărul de cazuri de cancer tiroidian la noi în ţară. Însă, ca frecvenţă, este sub 1% din numărul total de cancere.
„În momentul administrării de iod radioactiv, pacientul va sta izolat”
- Cum se tratează cancerul tiroidian?
- Tratamentul constă în tiroidectomie, adică scoaterea glandei tiroide, şi apoi administrarea de iod radioactiv pe gură sau prin venă, procedeu care nu e dureros, în cazul cancerului papilar sau folicular. Pentru cel anaplastic, care e un cancer foarte agresiv de tiroidă, se fac chimioterapie şi radioterapie externă pentru metastaze, în timp ce pentru cel medular e indicat, pe lângă tiroidectomie, şi limfadenectomie - adică scoaterea ganglionilor limfatici ai gâtului. Tratamentul nu e dureros, dar necesită internare şi condiţii speciale. Mai exact, în momentul administrării de iod radioactiv e necesară izolarea bolnavului, deoarece îi poate iradia şi pe cei din jur, mai ales dacă sunt copii sau gravide, de aceea pacienţii trebuie izolaţi.
- Dacă boala e descoperită foarte târziu, cam care este durata medie de viaţă a bolnavului?
- Cele mai agresive forme, care se depistează şi mai greu sau târziu, sunt: cel medular şi anaplazic - care au o rată de supravieţuire de până la cinci ani, adică şansele de vindecare sunt de 5%-7%, comparativ cu formele de cancer papilar şi folicular, unde rata de vindecare este de 80%-90%.
- Cunoaşteţi vreun tratament naturist care dă rezultate în acest sens?
- Nu există tratament naturist sau dietă-minune, doar terapii adjuvante de creştere a imunităţii. Pacienţii pot lua biobran, noni, tsien hien lichid, aloe vera, iar alimentaţia lor e indicat să fie bogată în legume şi fructe. Să evite conservanţii, produsele afumate, carnea roşie şi grăsimile.
- Analizele ce pot descoperi această afecţiune se numără printre cele gratuite, decontate de CNAS?
- În spital, majoritatea analizelor sunt decontate, cu excepţia calcitoninei şi puncţiei cu ac fin, ce sunt, de regulă, plătite de pacient. Dacă sunt făcute însă la Institutul Parhon, atunci costul este suportat în totalitate de stat.
• Pentru prevenire, evitaţi conservanţii, produsele afumate, carnea roşie şi grăsimile.