de Cristina Cristache
La fiecare două minute, în lume, o femeie este diagnosticată cu cancer de sân, în Europa, o femeie din zece, iar la fiecare patru minute, o mamă, fiică, iubită sau soţie îşi pierd viaţa din cauza acestei boli. Însă, deşi este intens mediatizat, cancerul de sân nu este cea mai frecventă afecţiune a glandei mamare. Despre bolile sânului cel mai des întâlnite, dar şi despre diagnosticarea şi tratamentul lor am stat de vorbă cu doctorul Ştefan Voiculescu (foto), medic primar la Clinica de chirurgie oncologică a Spitalului Colţea şi Clinica Elite, lector Manosmed, asociat al Universităţii Medicale din Montpellier.
Şi bărbaţii pot avea astfel de probleme
- Există vreo diferenţă între bărbaţi şi femei din punct de vedere al durerilor de sâni?
- Până în perioada prepubertară nu diferă anatomic. Dezvoltarea remarcabilă din această perioadă creează un decalaj structural important, diferenţele funcţionale fiind iniţial mult mai discrete, însă vor deveni foarte evidente în urma sarcinii. Structura de bază rămâne aceeaşi şi există bărbaţi cu sâni mari, tulburarea este endocrină şi determină ceea ce se numeşte „ginecomastie”. După menopauză, diferenţele se estompează progresiv, dar nu semnificativ.
- Cum ne dăm seama că sânul este bolnav, care sunt semnele apariţiei bolii?
- Anomalia reprezentată de boală va determina modificări de formă, poziţie, aspect ale areolei şi mamelonului, culoare şi textură a pielii, desen vascular subcutanat, noduli palpabili, secreţie anormală prin mamelon, temperatură locală crescută, durere, ganglioni sub braţ etc. Evident, nu vor fi întâlnite toate o dată! Adesea, simptomele cel mai zgomotoase sunt date de afecţiunile cel mai inofensive, şi aici adeverindu-se că duşmanul de temut e cel care vine tiptil şi îţi sare în spinare, nu cel care defilează cu surle şi trâmbiţe. Contextul ereditar, tulburările hormonale trecute sau prezente, tratamentele hormonale şi vârsta sunt elemente care orientează diagnosticul spre unele sau altele dintre tipurile de afecţiuni mamare.
„Premenstrual există o situaţie specială”
- Ce ne puteţi spune despre durerea sânului? Există vreo perioadă în care e normal să doară?
- Premenstrual există o situaţie mamară specială, creată prin creşterea efectivă a epiteliului glandei mamare şi sporirea de trei ori a debitului sângelui ce ajunge în sân. Este normal ca sânul să fie tensionat, mai greu, mai sensibil, dar nu dureros. Durerea este semnul unei anomalii, tulburări sau boli mamare, de obicei nu al uneia grave sau chiar al unei afecţiuni care nu este a sânului, şi anume nevralgie, durere musculară pectorală, afecţiune toracică sau vertebrală sau poate fi semn de nevroză.
- Acum că am aflat câteva dintre lucrurile esenţiale despre sân, structura şi funcţionalitatea lui, care sunt cele mai frecvente afecţiuni mamare?
- Cel mai des întâlnite sunt bolile care nu omoară. O sumedenie de tulburări funcţionale şi structurale grupate pentru a ne uşura sarcina într-o categorie foarte heterogenă de displazii, adică dezvoltări anormale, sunt cele care afectează cam două treimi dintre femei. Printre acestea menţionez mastoza fibro sau sclerochistică, adenoza, sindromul premenstrual, mastodinia, mastalgia şi lista poate continua. Fibroadenoamele mamare sunt tumori benigne, adică nepericuloase, mai frecvente în adolescenţă, când concurează displaziile. Mastitele sunt inflamaţii ale sânului, produse de obicei de infecţii. Au justificare în timpul lactaţiei, dar în afara ei sunt complicaţii ale unei alte boli: chist, tumoare, dilataţii ductale. Traumatismele sânului nu sunt aşa rare cum ar părea, mai ales hematoamele. Dezvoltarea anormală a sânului, adică sânul prea mic, prea mare, poziţionat prea sus sau prea jos, este mai degrabă o tulburare decât o boală. Judecând după amploarea pe care o ia chirurgia plastică, putem spune că această tuburare este în creştere, desigur cauza fiind lipsa unui consens asupra normalităţii.
Displaziile sunt cele mai frecvente afecţiuni ale glandei mamare
- Vă rog să ne daţi câteva detalii despre fiecare afecţiune în parte şi mai ales cum ne putem da seama de suferinţa pe care o are sânul.
- Displaziile dau cel mai frecvent dureri de sân, mai ales premenstrual. Acestea sunt prelungite, adesea cu caracter de usturime, arsură, împunsătură, mergând adesea sub braţ, accentuate de presiune sau de libertatea sânilor sub bluză. De multe ori sânul este plin de noduli, dureroşi în ultima parte a ciclului, uneori pierde câteva picături de secreţie brună, gălbuie sau verzuie, care pătează. Mersul la mare, pilula de a doua a zi, supărările şi stresul pot accentua simptomatologia. La ecografie apar chisturi ce pot fi tratate medicamentos sau evacuate cu ajutorul unei puncţii.
- Ce alte formaţiuni mai pot apărea la nivelul sânului?
- Fibroadenomul, care este un nodul nedureros, creşte încet şi pune pe jar adolescentele. Este de obicei oval, foarte mobil, diferit de zona înconjurătoare. Pare să crească uşor premenstrual, după care dă înapoi. Dacă nu creşte, nu e deja prea mare în raport cu restul sânului şi nu pare suspect, poate fi lăsat în pace. Nu şi dacă apare după vârsta de 35 de ani. Operaţiile sunt foarte bine suportate, cu recuperare foarte rapidă şi cicatrice estetice greu vizibile. În plus, de câţiva ani avem la dispoziţie distrugerea transcutanată cu radiofrecvenţă, care fierbe miezul tumorii şi o face să dispară încetul cu încetul. Procedura este făcută sub anestezie superficială, cu externare la câteva ore. Personal, deşi fac asta de peste cinci ani, sunt încă încântat de evoluţia miraculoasă, fără dureri şi cicatrice.
- Ce ne puteţi spune despre infecţiile sânului?
- Mastitele sunt însoţite de dureri mari, apariţia unei umflături mari şi roşii în sân, foarte dureroasă la apăsare, caldă, adesea cu febră şi stare generală proastă. Când apare în timpul alăptării, primele gesturi trebuie să fie golirea sânului şi compresele reci. Ecografia va lămuri dacă s-a format un abces. Tratamentul antibiotic, antiinflamator şi golirea sânului sunt suficiente. Dacă picăturile de lapte trec printr-o compresă fară să lase grunji, laptele este încă bun pentru micuţ, în caz contrar avem şi puroi în lapte, iar alimentarea bebeluşului din sânul respectiv trebuie oprită. Dacă mastita apare în afara perioadei de lactaţie, trebuie tratată cu rece, antibiotic, antiinflamator şi investigat sânul de îndată ce s-a liniştit inflamaţia, în căutarea unui obstacol: cicatrice intramamară, papilom, tumoare, chist. Iarăşi ecografia şi RMN-ul sunt cel mai elocvente, în plus, pe sânul de abia dezinflamat, mamografia determină dureri serioase sau poate ajuta infecţia să difuzeze în zonele învecinate. Uneori ceea ce pare infecţie este o mastită carcinomatoasă, formă agresivă de cancer.
• Mamografia trebuie realizată între zilele 4 şi 14 ale ciclului menstrual.
În numărul viitor vă vom explica în ce constau intervenţiile chirurgicale efectuate pentru vindecarea afecţiunilor mamare şi vă vom oferi sfaturi ce vă pot ajuta să vă feriţi de o potenţială boală de sân.