de Dana Purgaru

O infecţie banală are efecte neaşteptate

Un microb comun, ce determină apariţia faringitei streptococice, considerat a fi o bacterie uşor de tratat, ar putea avea efecte pe termen lung asupra funcţiilor cerebrale, susţin oamenii de ştiinţă din Israel. Acest microb poate duce la apariţia tulburării obsesiv compulsive, o manifestare de anxietate marcată de gânduri repetate şi intruzive, ce poate determina acumularea excesivă de obiecte şi obsesii. Descoperirea poate ajuta la dezvoltarea unui tratament.

Bebeluşii cu trei părinţi, mai aproape de realitate

O echipă de oameni de ştiinţă din Oregon, SUA, a creat embrioni cu gene provenind de la un bărbat şi două femei, folosind o metodă controversată, ce ar putea permite în viitor ca bebeluşii să evite moştenirea unor boli rare, incurabile. Cu toate acestea, reuşita oamenilor de ştiinţă a lansat o dezbatere asupra riscurilor şi eticii acestei tehnici.

Postul poate prelungi viaţa

Cercetătorii ştiau că anumite animale îşi pot extinde durata de viaţă printr-un consum redus de calorii, însă recent o echipă de cercetători americani de la Centrul Medical Universitar Texas Southwestern a arătat că acelaşi lucru poate fi obţinut prin pomparea unui hormon, numit FGF21, produs în mod natural în perioadele de post, când sunt consumate mai puţine calorii. FGF21 acţionează pentru a prelungi viaţa prin modificarea căilor din corp ce joacă un rol important în procesul de îmbătrânire şi blochează hormonii de creştere ce stimulează factorii asociaţi bolilor, inclusiv a bolilor metabolice şi a cancerelor.

O soluţie inedită pentru succesul operaţiilor

Un nou studiu a demonstrat că în situaţiile în care doctorii se confruntă cu probleme complexe în sălile de operaţii, listele cu etape de urmat ajută la reducerea cu 75% a riscului de a omite un pas esenţial în salvarea pacienţilor. La studiu au luat parte peste 17 echipe, care au fost supuse la 106 simulări ale unor situaţii medicale critice. Astfel, s-a constatat că atunci când au fost ajutate de liste, şansele ca echipele să rateze un pas important au scăzut de la 23% la 6%.

Nu stresul ne „omoară“, ci felul în care răspundem la el

Se pare că nu stresul este cel care duce la sporirea riscului de a suferi de diferite afecţiuni mai târziu, ci modul în care reacţionăm la el. Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat la Universitatea Penn State din SUA. Astfel, persoanele care obişnuiesc să se îngrijoreze constant tind să prezinte un risc mai mare de atac cerebral şi de dureri de spate zece ani mai târziu.