de Dana Purgaru
Un studiu recent realizat de cercetătorii danezi arată că persoanele care prezintă semne vizibile de îmbătrânire, precum pierderea părului, apariţia ridurilor şi a pungilor cu grăsime pe pleoape, prezintă un risc mai mare de a face anumite maladii faţă de persoanele de aceeaşi vârstă care par mai tinere.
57% risc mai mare de criză cardiacă
Riscul la care sunt expuşi oamenii cu semne vizibile de îmbătrânire este cel al bolilor cardiace. „Semnele vizibile de îmbătrânire reflectă vârsta biologică, nu pe cea cronologică”, a explicat Anne Tybjaerg-Hansen, profesor de biochimie clinică la Universitatea Copenhaga din Danemarca, principalul autor al acestui studiu prezentat la conferinţa anuală organizată de American Heart Association la Los Angeles.
Potrivit acestei cercetări realizate pe aproape 11.000 de participanţi de peste 40 de ani, dintre care 45% femei, persoanele care prezentau trei semne de îmbătrânire din patru (calviţie, recul al liniei părului de la nivelul tâmplelor, pungi de colesterol pe pleoape şi riduri în apropiere de lobul urechii) manifestau o creştere de 57% a riscului de criză cardiacă şi de 39% a riscului de a dezvolta o maladie cardiacă.
Grăsimea din jurul ochilor, cel mai evident semnal
Analizate individual sau combinate, aceste semne fizice ale vârstei prezic riscul de criză cardiacă şi bolile cardiovasculare independent de factorii de risc tradiţionali, precum concentraţia mare de colesterol rău şi hipertensiunea, a subliniat cercetătoarea daneză.
Depozitele de grăsime din jurul ochilor reprezintă un semn de îmbătrânire ce prezice de unul singur atât riscul de infarct, cât şi riscul de dezvoltare a unei maladii cardiace.
Riscul de criză cardiacă şi de boli cardiovasculare a crescut cu fiecare semn suplimentar de îmbătrânire în toate grupele de vârstă atât la bărbaţi, cât şi la femei. Cel mai mare risc a fost observat la septuagenarii din grupul care prezenta cele mai multe semne de îmbătrânire.
• Pe parcursul perioadei de monitorizare în cadrul acestui studiu, de 35 de ani, 3.401 participanţi au dezvoltat o boală a inimii şi 1.708 au avut o criză cardiacă.
