de Cătălina Tăgârţă
Ambliopia sau „ochiul leneş” înseamnă scăderea funcţiei vizuale la unul sau la ambii ochi din cauza transmiterii unei imagini neclare de la ochi spre sistemul nervos central în perioada precoce a dezvoltării vizuale. Deci, ambliopia apare la copilul mic, iar dacă nu este tratată corespunzător persistă tot restul vieţii. Doctor Violeta-Ioana Prună (foto), medic specialist oftalmolog la clinica OFTAPRO, ne-a vorbit despre această afecţiune.
„Poziţia nefirească a capului poate da de bănuit”
- Care sunt cauzele ambliopiei?
- Se poate vorbi despre mai multe cauze. Viciile de refracţie, cum ar fi hipermetropie, astigmatism, mai rar miopie, duc la formarea unei imagini neclare pe retină, aceasta fiind transmisă mai departe eronat spre creier. Pentru a evita suprapunerea unor imagini confuze, creierul va suprima informaţia primită de la ochiul „slab”, neutralizând-o, iar în acest fel apare ambliopia unilaterală a ochiului cu defect de refracţie mai mare. Viciile de refracţie la ambii ochi pot duce la ambliopie bilaterală. Alte cauze ale apariţiei ambliopiei la copii sunt: strabismul (n.r. - deviaţie oculară) şi nistagmusul (n.r. - situaţie în care, din cauza mişcărilor oscilatorii permanente ale ochilor, aceştia nu pot fixa şi focaliza o imagine clară, stabilă pe retină). De asemenea, orice afecţiune organică oculară ce împiedică formarea imaginii pe retină şi transmiterea ei corectă către sistemul nervos în primii ani de viaţă duce la ambliopizarea ochiului, respectiv: cataractă congenitală, afecţiuni ale corneei, ptoza palpebrală, afecţiuni ale retinei şi nervului optic, pansamentul prelungit al unui ochi pentru diverse afecţiuni.
- Care sunt semnele ambliopiei?
- De multe ori, ambliopia nu este remarcată nici de copil, nici de părinţi, până la vârste mai mari, când, cu ocazia unui control de rutină sau la acoperirea ochiului sănătos, se sesizează vederea scăzută a ochiului congener. În alte situaţii există semne care pot sugera ambliopia: deviaţii oculare - strabism, mişcări asimetrice ale ochilor în anumite direcţii ale privirii, poziţia nefirească a capului - respectiv capul întors la dreapta sau la stânga - sau bărbia ridicată. Mai poate da de bănuit ptoza palpebrală (n.r. - una sau ambele pleoape căzute, acoperind ochiul), nistagmusul (n.r. - ochii au mişcări pendulare permanente, rapide) sau opacităţi la nivelul suprafeţei oculare.
„Depistarea precoce este foarte importantă”
- Ce-mi puteţi spune despre diagnostic?
- Diagnosticul este pus de medicul oftalmolog în urma examenului ce cuprinde determinarea acuităţii vizuale, refractometria - efectuată cu ajutorul picăturilor instilate în sacul conjunctival, pentru a produce paralizia temporară a acomodaţiei, examenul ortoptic, biomicroscopia polului anterior şi examinarea fundului de ochi. În cazuri speciale se indică anumite teste imagistice sau electrofiziologice. Depistarea precoce este foarte importantă. În acest scop se recomandă ca ori de câte ori părintele observă ceva nefiresc la ochii copilului să solicite un examen oftalmologic, indiferent de vârsta celui mic.
„Pentru corecţie se recurge la ocluzie”
- Cum se tratează ambliopia?
- Pentru tratamentul ambliopiei sunt esenţiale corecţia adecvată a ametropiei - cu ochelari sau cu lentile de contact - şi ocluzia, adică acoperirea ochiului sănătos un anumit număr de ore pe zi, mai multe săptămâni sau luni, în funcţie de vârsta copilului şi de severitatea bolii, la indicaţia medicului oftalmolog. Aceasta se face cu ocluzoare speciale - aplicate direct pe piele în faţa ochiului, sau cu lentile de contact opace - pentru a căror utilizare părinţii trebuie să fie bine instruiţi, astfel încât ochiul sănătos să nu vadă absolut nimic. Scopul este ca sistemul nervos să primească informaţia doar de la ochiul ambliop, pe care să înveţe să o proceseze corect, recuperând astfel vederea. Nu se recomandă acoperirea lentilei ochelarilor, deoarece copilul va găsi imediat o modalitate de a vedea pe lângă ochelari, folosind în continuare tot ochiul sănătos şi evident că rezultatul va fi nul. În cazul în care, după încercări repetate, ocluzia nu poate fi efectuată, se poate folosi o metodă alternativă, care se numeşte penalizare.
- În ce constă aceasta?
- Penalizarea poate fi farmacologică - prin instilare de atropină în ochiul sănătos, sau optică - prin prescrierea unei lentile cu dioptrii mari la ochiul sănătos, imaginea recepţionată în aceste cazuri fiind neclară şi determinând folosirea ochiului ambliop pentru vedere, însă aceste metode, în special cea din urmă, nu dau rezultate satisfăcătoare.
- Vorbiţi-ne de metodele moderne de tratament!
- În ultima vreme au apărut programe pe calculator de recuperare a ambliopiei, dar acestea trebuie să fie complementare ocluziei, întărind practic rezultatele obţinute în urma acesteia. Noutatea în domeniu o reprezintă posibilitatea recuperării, cel puţin parţiale, a ambliopiei la adult, care până de curând a fost considerată imposibilă. Clinica noastră a demarat programul NeuroVision/RevitalVision, care oferă posibilitatea recuperării ambliopiei adultului cu ajutorul unui software personalizat pentru fiecare pacient în parte, rezultatul fiind îmbunătăţirea sensibilităţii la contrast şi creşterea acuităţii vizuale cu aproximativ 20%-25%. Pentru a iniţia terapia RevitalVision, pacienţii trebuie să se prezinte iniţial la un examen oftalmologic special, unde se va decide dacă întrunesc criteriile de parcurgere a programului, prima sesiune urmând să se desfăşoare în cadrul clinicii. Ulterior, pacienţii vor efectua 30-40 de sesiuni la domiciliu, cu ajutorul unui software instalat pe computerul personal conectat la internet. Evaluările periodice se fac în medie la intervale de două-trei săptămâni.
„Ar trebui introdusă la nivel naţional obligativitatea examinării oftalmologice a tuturor copiilor, dacă nu în primele şase luni de viaţă şi apoi anual, atunci cel puţin la înscrierea în colectivităţi, în jurul vârstei de 3 ani“