de Cătălina Tăgârţă

- doctor Cornelia Monica Agapie-Floarea, despre riscurile la care e supusă pielea pe timp de vară

O oră petrecută într-un ştrand îngrijit necorespunzător sau expunerea la soare a aluniţelor timp îndelungat poate provoca adevărate probleme de sănătate. De aceea, e important să vă gândiţi de două ori înainte de a intra în apă, să vă protejaţi de soare şi să vă adresaţi medicului de îndată ce observaţi că aspectul pielii este unul neobişnuit. Iată ce mai sfătuieşte în acest sens doctor Cornelia Monica Agapie-Floarea (foto), medic primar dermatovenerologie la Bioderm Medical Center.

„Pot determina formarea negilor”
- Doamna doctor, o dată cu venirea verii, toată lumea se gândeşte la mare, la piscină. Ce pericole ne pândesc în aceste locuri?
- Pentru a evita surprizele neplăcute ce pot apărea după frecventarea piscinelor şi a ştrandurilor, orice om care le vizitează trebuie să ţină cont de câteva lucruri elementare, care îl vor feri de eventuale îmbolnăviri atât pe el, cât şi pe cei din jur. Prin urmare, dacă pe piele există înţepături, zgârieturi, acestea se pot constitui în porţi de intrare pentru diverşi agenţi patogeni: virusuri, ciuperci, microbi. Ştrandul şi piscina sunt locuri comune de contaminare cu virusuri, ce pot determina apariţia verucilor (negilor) pe palme, faţă ori periunghial; micoze ale tălpilor, unghiilor şi palmelor. Tot din această cauză se pot produce infecţii cu bacterii, de tipul foliculitelor, furunculelor sau granulomul de piscină, ce apare la nivelul gambelor şi al genunchilor.

- Cum ne putem feri de aceste probleme?
- Prin utilizarea duşului înainte şi după intrarea în apă; evitarea mersului cu picioarele goale în locuri publice; folosirea exclusiv a prosoapelor personale sau, cel mai bine, amânând acest gen de distracţie atât timp cât există răni sau diverse boli de piele. În schimb, ne putem bucura cu toţii de ieşirea în natură.

„Leziunile nou-apărute trebuie tratate cu atenţie”
- Pentru prevenirea cancerului de col uterin trebuie să facem anual testul Papanicolau, iar pentru osteoporoză trebuie efectuate analize specifice după vârsta de 40 de ani. Însă la dermatolog cât de des trebuie să ne prezentăm?
- În general, pacienţii ignoră leziunile cutanate care nu-i deranjează şi care sunt localizate pe locuri „ascunse” - cum ar fi plicile, scalpul, spaţiile dintre degete, dar şi pe cele asimptomatice - care nu sunt dureroase şi pruriginoase. De aceea, se poate vorbi aici despre importanţa responsabilizării faţă de propria piele, în sensul autoexaminării periodice, tratării cu atenţie a tuturor leziunilor nou-apărute şi a prezentării rapide la dermatolog, pentru un diagnostic corect şi un tratament adecvat.

- Ce probleme dermatologice ignoră cel mai des românii şi cât de grave sunt acestea?
- Iată câteva exemple frecvent întâlnite în cabinetele dermatologice: micozele asimptomatice ale picioarelor şi unghiilor - fisuri, descuamări interdigitale -, insuficienţa venoasă cronică, xeroza (uscăciunea) pielii sau afecţiuni mai grave, precum carcinomul bazocelular sau melanomul malign.

„Micozele se tratează uşor respectând regulile de igienă”
- Să le luăm pe rând. Ce ne puteţi spune despre micoze? Cum pot fi prevenite acestea?
- Micozele sunt adevărate porţi de intrare pentru bacterii şi pot genera infecţii cutanate precum celulita şi erizipelul. Acestea din urmă au o evoluţie zgomotoasă, cu frisoane, durere sau febră, ce reprezintă semne inflamatorii importante. Micozele se tratează uşor respectând regulile de igienă şi utilizând preparate antimicotice - creme, soluţii, uneori tablete -, în timp ce erizipelul necesită tratament mai îndelungat, cu antibiotice şi antiinflamatoare şi poate fi o afecţiune recidivantă.

- În ce caz poate să apară insuficienţa venoasă cronică?
- Insuficienţa venoasă cronică apare la persoane cu antecedente familiale cunoscute, în cazul oamenilor sedentari ori supraponderali. Ea poate fi manageriată în stadiile incipiente - edeme, senzaţie de gambe grele - prin exerciţii uşoare, prin corectarea greutăţii, mers pe jos sau contenţie elastică. În schimb, dacă e ignorată afecţiunea trece în stadii avansate: pielea se sclerozează, apar ulcere de gambă, care deseori se infectează, e însoţită de durere mare şi necesită tratamente lungi, complexe şi costisitoare.

- Vorbiţi-ne, vă rog, şi despre afecţiunile mai grave pe care le-aţi amintit mai devreme.
- Carcinomul bazocelular e un cancer cutanat care nu metastazează, dar este şi el asimptomatic şi evoluează silenţios până în momentul în care capătă dimensiuni mari sau se ulcerează, producând uneori sângerări greu de oprit. Acest tip de cancer cutanat apare frecvent pe zone fotoexpuse, uşor vizibile, şi cu cât excizia chirurgicală se face când dimensiunile sunt mai mici, cu atât şi cicatricele vor fi mai estetice şi posibilitatea de recidivă mai mică. Cât despre melanomul malign, ignorarea acestuia vă poate costa viaţa.

- Mai exact, la ce trebuie să fim atenţi? Ştiu că uneori chiar şi aluniţele pot fi periculoase? Ce culori trebuie să ne sperie?
- Dacă observaţi pete închise la culoare - brune, negre -, care mai întâi îşi măresc suprafaţa, apoi devin pronunţate, sau noduli negri, nou-apăruţi pe piele, trebuie să îi arătaţi degrabă medicului dermatolog. Cu cât diagnosticarea şi excizia chirurgicală se fac mai rapid, cu atât speranţa de viaţă creşte.

• Aluniţele pot fi testate gratuit până la 30 iunie 2013, iar medicul consultat vă va oferi şi sfaturi privind primirea unor recomandări specializate legate de protecţia solară. Pe site-ul www.protectiasolara.ro poate fi găsită lista centrelor incluse în program.

„Xeroza se rezolvă prin hidratare corectă“

- Cum poate fi combătută xeroza, uscăciunea pielii?
- Xeroza se rezolvă prin hidratare corectă atât intern, cât şi extern cu emulsii, loţiuni, lapte de corp, utilizarea de săpunuri adecvate. Ignorată, xeroza va determina prurit, pe care pacientul de obicei îl contracarează cu mijloace inadecvate - spirt, propolis - producându-şi în final eczemă de contact, manifestată printr-un prurit mai intens şi care se poate generaliza şi infecta prin scărpinare repetată. În acest moment se impune tratament general cu antibiotice, antihistaminice, iar local cu dermatocorticoizi.