de Cătălina Tăgârţă
Antibioticele sunt medicamente care pot să ajute la vindecarea infecţiilor, introducerea lor în practica medicală fiind principalul progres al secolului XX. Datorită lor, speranţa medie de viaţă a crescut în ultimul secol cu mai mult de 30 de ani. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice, care diferă în ceea ce priveşte compoziţia chimică şi acţiunea antibacteriană. Totuşi, din cauza unei utilizări excesive şi uneori eronate, în ultimii ani s-a constatat răspândirea accelerată a bacteriilor rezistente la antibiotice.
În câţiva ani s-ar putea epuiza toate metodele de atac
Mulţi dintre români folosesc antibioticele pe post de panaceu, însă trebuie să înţelegem cu toţii că acestea nu pot trata orice. Prima regulă care trebuie învăţată este că infecţiile de natură virală, respectiv cele care provoacă guturaiul, laringitele, multe dintre bronşitele acute şi aşa mai departe nu necesită antibiotice. Această utilizare e excesivă şi uneori eronată în medicina umană. Aceste practici asociate cu folosirea neraţională a antibioticelor la animale conduc la creşterea numărului de bacterii rezistente. „Prin consumul de carne de la animale care au fost tratate cu antibiotice, în organismul nostru pot pătrunde bacterii deja rezistente la antibiotice. Acesta este unul dintre motivele secundare pentru care rezistenţa la antibiotice ia amploare la nivel mondial. De asemenea, şi consumul de lapte sau de brânză de la animale tratate cu antibiotice poate determina rezistenţa la astfel de medicamente”, prin selectarea de bacterii rezistente din cadrul florei microbiene care ne colonizează organismul, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în raportul „Combaterea Rezistenţei la Antibiotice prin Controlul Hranei”. Potrivit OMS, una dintre cele mai mari probleme este utilizarea antibioticelor în scop profilactic, adică nu în cazul animalelor bolnave, ci în vederea prevenirii îmbolnăvirilor - deoarece cantităţile de antibiotic utilizate sunt mult mai mari faţă de utilizarea pentru tratamentul unor infecţii. De altfel, în ultimii ani, oamenii de ştiinţă au raportat o creştere dramatică a numărului de bacterii rezistente la antibiotice. Ei cred că, dacă nu se vor lua măsuri încă de pe acum, în câţiva ani se vor epuiza toate posibilităţile de tratament al infecţiilor bacteriene.
Evitaţi abuzul!
Pe de altă parte, tratamentul cu un antibiotic inactiv nu facilitează vindecarea infecţiei, în schimb poate genera efecte adverse, selectează bacterii rezistente din flora microbiană a organismului uman şi facilitează apariţia de infecţii cu astfel de germeni. „Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente necesită o durată mai mare a îngrijirilor medicale - în special a spitalizării -, utilizarea de antibiotice de rezervă, mai toxice şi mai costisitoare, şi pot determina o rată sporită a letalităţii prin respectiva infecţie. În acest context este necesar «să ne protejăm antibioticele», optând pentru evitarea abuzului, pentru o prescriere raţională şi eficientă a acestor medicamente şi pentru administrarea lor conform prescripţiei”, a spus conferenţiar doctor Gabriel Popescu, autorul lucrării „Ghidul Angelescu de Terapie Antimicrobiană 2012”.
Pot genera efecte adverse
În opinia medicului Gabriel Popescu, trei actori sunt implicaţi în această poveste: pacientul, medicul şi farmacistul. De aceea, specialistul vrea să tragă un semnal de alarmă cu privire la cele trei categorii. „Pacienţii solicită adesea tratament cu antibiotice atunci când nu este nevoie de ele şi uneori chiar specifică «cele mai noi, cele mai puternice», ceea ce, în domeniul terapiei antibiotice, este pe dos de cum ar trebui să fie, cel puţin în infecţiile care se îngrijesc la domiciliu”, lămureşte conferenţiar doctor Gabriel Popescu. Tratamentul cu un antibiotic inactiv, ineficient, nu facilitează vindecarea infecţiei, dar, în schimb, generează efecte adverse, selectează bacterii rezistente din flora microbiană a organismului uman şi facilitează apariţia unor infecţii cu alt tip de germeni, a explicat specialistul în cadrul evenimentului „Să ne protejăm antibioticele!”, organizat de Houston NPR. Un exemplu în acest sens este diareea postantibiotică, determinată de Clostridium difficile, un microorganism ce ne poate coloniza organismul, iar în urma consumului iraţional de antibiotice se întoarce împotriva noastră.
Tratamentul unei persoane poate afecta întreaga comunitate
În ceea ce priveşte farmaciştii, ei pun adesea pe primul plan interesele economico-financiare sau compasiunea faţă de un posibil pacient căruia îi eliberează antibiotice fără prescripţie medicală şi nu interesele comunităţii de a limita consumul de antibiotice şi, implicit, rezistenţa bacteriană faţă de acestea.
Nu au scăpat fără recomandări nici medicii. Prin ceea ce fac, ei pot pune în pericol sănătatea întregii comunităţi. Avem, de asemenea, de corectat şi erorile în ceea ce priveşte afecţiunile în care nu e nevoie să se prescrie antibiotice. „Circa 30%-40% din totalul antibioticelor administrate sunt nejustificate. De aceea trebuie să fim foarte atenţi, întrucât, spre deosebire de alte medicamente, antibioticele date unei persoane pot afecta o întreagă comunitate. Tocmai de aceea se spune că în viitor, dacă vom continua să prescriem nejustificat sau eronat antibiotice, am putea fi lipsiţi de ajutorul lor.
• Potrivit unui studiu publicat în mai 2011 de Gfk Healthcare, românii se află pe locul patru în Europa la consumul de antibiotice, peste 50% apelând la astfel de tratamente în anul respectiv şi jumătate dintre aceştia au recurs la antibiotice chiar de două ori într-un an.
Cele mai mari probleme în ceea ce priveşte tratarea iraţională a infecţiilor se întâlnesc în cazul copiilor, atrag atenţia specialiştii. „Este foarte posibil ca un doctor începător sau un doctor experimentat, dar foarte obosit, după «n» pacienţi văzuţi în aceeaşi zi, să evalueze mai pesimist decât este situaţia în realitate. În pediatrie, tendinţa de a exagera severitatea afecţiunii este ceva mai mare decât în faţa unui pacient adult”, a subliniat conferenţiar doctor Mihai Craiu, medic pediatru cu supraspecializare în pneumologie pediatrică, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred D. Rusescu” din Bucureşti. O soluţie care poate fi adoptată imediat de medicii pediatri este dată de ghidurile de bună practică puse la dispoziţie gratuit de Societatea de Pediatrie pe www.srped.ro. „Dacă nu avem dovezi bacteriologice, microbiologice că o infecţie e generată de un germene sau altul, trebuie să folosim ghidurile de practică. Acestea sunt ca regulile de circulaţie. Ne spun cum să mergem în siguranţă fără să facem accidente, întrucât, în cazul infecţiilor, eşecurile terapiei cu antibiotice pot avea consecinţe foarte grave”, a explicat conferenţiar doctor Mihai Craiu.
• Un alt studiu publicat în anul 2012 în revista medicală „The Lancet“ plasează România pe locul întâi în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă (situaţie neschimbată încă din 2010).