de Gabriela Niculescu
Suplimentele vitaminice sintetice consumate zilnic de milioane de oameni „pentru sănătate” măresc riscul de deces, concluzionează un nou studiu efectuat de savanţi danezi. Echipa internaţională de cercetători condusă de dr. Goran Bjelakovic de la Copenhagen University Hospital, Danemarca, a revăzut studiile publicate înainte de 2005 cu privire la betacaroten, vitamina A, vitamina E, vitamina C şi seleniu.
Antioxidanţii sintetici nu au efectele pretinse de producători
Suplimentele alimentare sintetice sunt comercializate ca antioxidanţi, iar oamenii le iau în speranţa - naivă, dar mult întărită de reclamele convingătoare - că ele le vor îmbunătăţi sănătatea şi îi vor proteja împotriva unor boli precum cele de inimă sau cancer, prin eliminarea radicalilor liberi care cauzează „stres de oxidare”, dăunează celulelor şi le distrug.
Antioxidanţii sunt, de asemenea, cumpăraţi ca produse antiîmbătrânire, pentru că se afirmă în nenumărate reclame că ei încetinesc procesul de îmbătrânire. Unele studii au indicat că antioxidanţii sintetici sunt benefici pentru sănătate, în vreme ce altele, mai ales studii clinice de anvergură, au concluzionat că ei nu au efectele pretinse de producători asupra sănătăţii, iar în cazul consumului în exces pot fi chiar dăunători.
În acest studiu, dr. Bjelakovic şi colegii săi au efectuat o metaanaliză a cercetărilor şi studiilor publicate înainte de octombrie 2005.
Metoda de testare a fost elaborată de un grup de 6.000 de specialişti
Metaanaliza este o metodă ştiinţifică de a tria materialele publicate pe baza unui criteriu de calitate care ia în calcul un număr de criterii de siguranţă precum potenţialul de fraudare intenţionată. Apoi, materialele care corespund acestui standard de calitate sunt supuse unui proces statistic, pentru a se stabili dacă ele fac afirmaţii cu adevărat demne de încredere.
„Cernerea” se poate efectua pe mai multe niveluri, cu fiecare dintre ele crescând indicele de încredere. Metoda folosită în acest caz a fost elaborată de Cochrane Collaboration, un grup de 6.000 de specialişti în domeniul sănătăţii care efectuează analize ale studiilor biomedicale şi ale altor proiecte de cercetare.
Au fost examinate 815 studii, dintre care doar 68 au trecut de primul nivel al standardului de calitate. La acest nivel, rezultatele au fost neconcludente. Suplimentele păreau să nu aibă niciun efect asupra riscului de deces.
S-a revenit şi au fost eliminate încă 21 de studii, fiind păstrate numai acelea care prezentau coeficient foarte scăzut de eroare intenţionată. Acesta a constituit următorul nivel al standardului de calitate. La acest nivel, rezultatele metaanalizei erau cu totul diferite.
Luată separat, vitamina A măreşte riscul decesului cu 16%, betacarotenul cu 7%, iar vitamina E cu 4%. Rezultatele pentru vitamina C nu erau atât de clare, dar, luând în considerare cele mai bune studii, a rezultat că aceasta creşte riscul de deces cu 6% luată separat sau în combinaţie cu alte suplimente.
Concluzia generală a studiului a fost că cercetările de cea mai bună calitate indică o creştere a riscului mortalităţii în cazul consumului de betacaroten, vitamina A şi vitamina E, dar în cazul vitaminei C şi al seleniului sunt necesare şi alte studii.
Sunt recomandate doar vitaminele naturale
Un purtător de cuvânt al industriei suplimentelor nutritive a pretins că cercetarea a fost alterată prin faptul că includea studii pe persoane care erau deja bolnave - or, tocmai acesta este un argument de bun-simţ că cercetarea a fost mai mult decât semnificativă şi corectă.
Cercetătorii au afirmat că există mai multe motive potenţiale pentru aceste rezultate. Unul este acela că radicalii liberi, despre care se credea anterior că ar cauza oxidarea, sunt mai degrabă un produs secundar decât cauza bolilor. Altul este că ei ar putea juca un rol important în cadrul sistemului imunitar, astfel că eliminarea lor ar fi contraproductivă.
Cercetătorii au subliniat că studiile pe care ei le-au examinat se refereau doar la suplimente sintetice, astfel că observaţiile şi concluziile lor nu se aplică la antioxidanţii naturali, precum cei ce se găsesc în fructe şi în legume.
Nutriţioniştii afirmă că cea mai bună cale de a ne proteja sănătatea este să nu consumăm suplimente alimentare sintetice, care nici măcar nu se asimilează corespunzător, şi să avem o dietă echilibrată, cu legume cât mai puţin chimizate, fructe proaspete şi seminţe, pentru a avea un aport suficient de vitamine naturale, cu adevărat asimilabile.
Pot afecta ficatul, sistemul nervos şi cel vascular
Vitamina C luată în exces poate provoca probleme la rinichi, vitamina B3 creează probleme ficatului, iar excesul de B6 e nociv pentru sistemul nervos. Dozele mari de vitamina E provoacă greaţă, oboseală şi dureri de cap. Luată în combinaţie cu alte medicamente, vitamina E are un impact negativ asupra capacităţii de coagulare a sângelui. Supradozele de vitamina A pot provoca greaţă şi vărsături, iar la femeile însărcinate pot aduce anomalii ale fătului. Vitamina D la rândul ei, îngurgitată în cantităţi mari, conduce la acumulare de grăsimi în ficat şi tulburări ale sistemului circulator.
• Acest studiu este important din motive de sănătate publică, deoarece între 10% şi 20% din populaţia Europei şi a Americii de Nord consumă suplimente alimentare.
Oricât de aprigă s-a dovedit a fi criza în anumite domenii, piaţa suplimentelor nutritive nu i-a simţit deloc tăişul. Producătorii au dat lovitura cu creşteri de 30%-40% în vânzări, iar anul trecut, românii au cheltuit nu mai puţin de 175.000.000 de euro pe astfel de suplimente.
Fie că este vorba despre cure de slăbire sau despre fortifiere, despre shake-uri pentru fitness sau despre tratamente de întinerire, toate se vând ca pâinea caldă, în ciuda faptului că medicii avertizează că, luate după ureche, suplimentele sunt la fel de periculoase ca şi medicamentele.
• Luată separat, vitamina A măreşte riscul decesului cu 16%, betacarotenul cu 7%, vitamina E cu 4%, vitamina C cu 6%.