de Cristina Cristache
care conţin zahăr sunt printre cele mai uzuale forme de răsfăţ. Fie că sărbătorim sau suntem trişti, remediul rapid este ceva dulce. Acest tip de alimente însă nu fac bine organismului, dar starea de bine, survenită pe moment, ne face să consumăm mai des şi mai mult, devenind astfel dependenţi. Abuzul de zaharuri este o tulburare care îşi arată adevărata faţă treptat şi ne face predispuşi la obezitate şi la boli de nutriţie. La fel ca orice adicţie, cea de dulciuri are nevoie de tratament de specialitate, de aceea vom dezbate subiectul cu medicul nutriţionist Camelia Olteanu (foto).
„Zahărul din fructe este un avantaj pentru diabetici”
- Ce sunt zaharurile şi care sunt efectele lor adverse?
- Există mai multe tipuri de zaharuri pe care le putem ingera. Cel din fructe se numeşte fructoză şi nu determină pancreasul să secrete insulină, ceea ce este un avantaj pentru diabetici. Totuşi, ea produce o senzaţie de foame mai puternică decât glucoza şi este convertită mai uşor în grăsime. Conţinutul caloric al fructozei este de 400 kcal/100 g, faţă de 320 kcal/100 g în cazul glucozei. După consumul de fructoză în exces poate apărea disconfort abdominal, cu dureri, gaze şi diaree. Folositori pentru diabetici sunt şi îndulcitorii artificiali, care însă nu sunt zaharuri, ci reprezintă substanţe chimice ce dau gustul dulce, dar care nu au valoare nutritivă. Sunt foarte folositori diabeticilor, dar reprezintă o soluţie minoră pentru controlarea greutăţii. În plus, au o mare putere de îndulcire. Foarte bună este însă mierea naturală. Aceasta conţine peste 280 de compuşi benefici, dintre care predomină glucidele, macroelemente precum sodiul, potasiul, magneziul, fosforul, sulful, clorul, precum şi microelemente ca fierul, cuprul, siliciul, beriliul, vanadiul, argintul şi zirconiul. Are proprietăţi dietetico-terapeutice, cu efect antioxidant, stimulator asupra microflorei intestinale probiotice şi activitate microbicidă.
„Declanşează fluctuaţii mari ale glucozei în sânge”
- Ce procese interne ne fac dependenţi de zahăr?
- Tulburarea se instalează datorită efectului de calmare al serotoninei, o substanţă chimică secretată la nivelul creierului, în urma consumului de zaharuri naturale, precum glucoza, fructoza, zaharoza, lactoza şi maltoza. Simpla ingerare este percepută ca o plăcere, ca şi în cazul altor adicţii: de droguri, jocuri de noroc, sex sau muncă. Dulciurile, în general, conţin zaharuri cu indice glicemic foarte ridicat şi absorbţie rapidă, ce acţionează asupra pancreasului endocrin, forţându-l să secrete o cantitate mare de insulină - numită şi hormonul îngrăşării. Acestea declanşează fluctuaţii mari ale glucozei în sânge: hiperglicemii urmate de hipoglicemii, care epuizează în timp funcţia pancreatică, ducând la diabet zaharat.
- Diabetul zaharat e boala cea mai frecventă şi mai cunoscută, fiind provocată de zahăr. Este şi singura?
- Nici pe departe! Tabloul clinic arată distrugerea în masă a sistemelor de organe şi a funcţiilor lor. Excesul de dulce este ca o „bombă atomică” pentru organism. În primul rând, zaharurile rafinate privează organismul de complexul de vitamine B şi de minerale. În urma metabolizării sunt convertite în glucoză - zahărul utilizabil de celule. Prea multă glucoză stimulează producţia de acizi graşi, provocând supraponderalitate şi apoi obezitate, factori de risc pentru apariţia sindromului metabolic.
„Determină pierderea masivă de vitamine şi de minerale”
- Acesta este un complex de boli asociate?
- Exact. Tabloul patologic al sindromului metabolic cuprinde: dislipidemie, hipertrigliceridimie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, maladii cardiovasculare, cancere, Parkinson, Alzheimer, şi asta nu e tot. Excesul de zaharuri rafinate determină creşterea nivelului colesterolului sangvin. Funcţia sistemului imunitar este inhibată, ducând la alergii alimentare, tulburări de comportament, maladii autoimune, boli infecţioase, colite, astm. În plus, determină pierderea masivă de vitamine şi minerale, stimulează dezvoltarea ciupercii microbiene Candida, prin acidifierea mediului intern, determină apariţia ridurilor, a maladiilor cronice şi a îmbătrânirii precoce.
- Totuşi, uneori simţim nevoia de ceva dulce. De ce apare această poftă acută?
- Ei bine, creierul este cel care dictează aici, căci el este un consumator de energie sub formă de zaharuri. Dar, ingerând repede bomboane, ciocolată, prăjituri de cofetărie, în loc să-i furnizăm energia din zaharuri lent absorbabile, precum cele din fructe şi legume proaspete, nu facem altceva decât să-i livrăm glucide rapid absorbabile din mâncăruri junk-foods, intrând astfel în alt cerc distructiv. Obiceiul acesta solicită tandemul pancreas-glandă suprarenală. Pancreasul, epuizat, va secreta mai puţină insulină, ceea ce se traduce prin hiperglicemie sangvină, conducând, pe de o parte, la complicaţii cardiovasculare şi diabet, iar, pe de alta, la suprasolicitarea glandei suprarenale, care va da maladii de stres. Hiperfuncţia glandei suprarenale determină la rândul ei apariţia hipoglicemiei, care are ca efect dorinţa incontrolabilă de a consuma dulciuri, şi astfel menţinerea unei stări de sănătate devine imposibilă.
„Este nevoie de ajutorul nutriţionistului şi al psihologului”
- Am discutat despre afecţiunile pe care le declanşează dependenţa, dar ştim că această tulburare are şi alte efecte. Care sunt acestea?
- Consecinţele acestei diete sunt dăunătoare atât fizic, cât şi psihic. Adictul de dulciuri şi de alimente, în general, are ca principală preocupare mâncarea. Cel dependent caută reţete, petrece timp îndelungat să-şi procure sau să-şi prepare feluri speciale, discută numai despre acest subiect, neglijează alte activităţi, se îngraşă peste măsură, şi astfel se izolează de societate. De cele mai multe ori e nevoie de ajutorul conjugat al nutriţionistului şi al psihologului, şi chiar al psihiatrului.
Pont! Mierea favorizează absorbţia intestinală a fierului
Cele mai periculoase alimente de care ar trebui să ne ferim sunt cele procesate industrial: băuturile răcoritoare, alcoolice, produsele de patiserie, cofetărie şi panificaţie, fast-food-urile, dressing-urile şi toppingurile, produsele zaharoase, îngheţatele şi muştarul, specialităţile din carne, murăturile în oţet şi, în general, toate produsele cu conţinut ridicat în glucide ascunse. Ca să înţelegem ce fac de fapt aceste alimente, este bine să ştim că necesarul pentru a vorbi, respira, transpira, gesticula etc. este de 1.000 kcal/ zi, energie furnizată în principal de glucide. Surplusul energetic se va depozita sub formă de grăsime în ţesutul adipos, iar sângele va fi supraîncărcat de zahăr, ceea ce în timp va determina maladii grave.
• Diabeticii pot folosi îndulcitorii artificiali. Nu sunt zaharuri, nu au valoare nutritivă, dar au o mare putere de îndulcire!
• Dulciurile rafinate scad motilitatea gastrointestinală, favorizează constipaţia, diverticulita, hemoroizii şi cancerul de colon