de Cătălina Tăgârţă
- Cine doarme bine îmbătrâneşte sănătos
„Cine doarme bine îmbătrâneşte sănătos”. Acesta a fost sloganul lansat cu ocazia Zilei Internaţionale a Somnului în 2013, care şi-a propus să atragă atenţia asupra tulburărilor înregistrate în timp ce dormim. În România, statisticile estimează că între 1% şi 3% dintre copii şi adolescenţi şi circa 4%-6% dintre adulţi pot avea sindrom de apnee în somn de tip obstructiv. Tulburările pot fi depistate şi tratate în cele peste 80 de laboratoare sau puncte de înregistrare somnografică din ţară, care marchează progrese de la an la an.
Se înmulţesc laboratoarele de somnologie
Aparent inofensiv, somnul poate genera peste 80 de afecţiuni, dintre care cele mai importante sunt insomnia, apneea sau somnambulismul. „Somnologia este o competenţă, o supraspecializare care, tradiţional, a fost omologată în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Motivele recunoaşterii acestei supraspecializări ţin de patologia importantă pe care o acoperă, de faptul că salvează vieţi, de contribuţia pe care o are la reluarea vieţii profesionale şi sociale a pacienţilor, care, suferind de tulburări de somn, pot deveni o problemă serioasă pentru comunitate şi pentru propria familie”, a declarat profesor doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Totodată, acesta a adăugat în cadrul unei conferinţe de presă că progresele mici, dar constante, le permit medicilor să fie optimişti în viitor şi să nu se dezarmeze în lupta pentru acreditarea laboratoarelor şi asigurarea compensărilor la Casa Naţională de Asigurări. „Având în vedere interesul în creştere al medicilor pneumologi, cardiologi, ORL faţă de această supraspecializare, estimăm o creştere continuă şi constantă a reţelei de laboratoare de somnologie”, a mai spus profesor doctor Florin Mihălţan. În cadrul laboratorului din Bucureşti, de exemplu, de pacienţii cu astfel de probleme se ocupă medici voluntari, drept pentru care şi serviciile sunt gratuite. Lista completă a laboratoarelor poate fi consultată pe site-ul www.srp.ro.
Şoferul nedormit, mai periculos decât cel care are alcoolemie de 0,8%
În ceea ce priveşte afecţiunile tratabile şi diagnosticabile în laboratoarele de somnologie, acestea sunt legate în principal de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv sau central, de sindromul obezitate-hipoventilaţie, boala picioarelor neastâmpărate, narcolepsia sau catalepsia. Tratamentul principal, metoda terapeutică de aur este o „atelă pneumatică”, un aparat care se cheamă CPAP şi care ţine deschisă calea respiratorie şi nu mai permite producerea pauzelor în respiraţie. Din nefericire, acest tip de terapie extrem de eficace nu este compensată de Casa de Asigurări, iar acest lucru determină renunţarea la tratament, din motive financiare, în cazul a circa 57% dintre pacienţi. De ce e atât de important să diagnosticăm şi să tratăm acest tip de afecţiuni?! Fiindcă, de exemplu, un sindrom de apnee în somn de tip obstructiv nedepistat la timp poate duce la accidente prin adormire la volan, accidente la locul de muncă, riscuri pentru şoferi profesionişti, controlori de trafic, mecanici de locomotive şi aşa mai departe. „Dacă şoferul nu a dormit de 20 de ore, de exemplu, el nu mai e atent la drum, iar pericolul e chiar mai mare ca în cazul unui şofer cu o alcoolemie de circa 0,8%, întrucât cel băut mai are reflexe şi reacţionează, însă cel nedormit, în majoritatea cazurilor, nu mai poate reacţiona. Conform statisticilor străine, 25% dintre accidentele care au loc pe autostradă se întâmplă din cauza nesomnului, iar în România mortalitatea în urma accidentelor rutiere ocupă locul doi după infarctul miocardic”, a spus şi asistentul universitar Oana Deleanu.
Pacienţii cu probleme sunt veşnic obosiţi
De aceea, calitatea somnului este foarte importantă, iar în cazul în care dumneavoastră sau cei dragi aveţi obiceiul să sforăiţi sau chiar aveţi pauze de respiraţie în timpul somnului e esenţial să vă adresaţi de urgenţă medicului. „Mulţi oameni stau în pat, au impresia că dorm, dar, de fapt, au un somn de foarte proastă calitate. Mulţi dintre aceştia sforăie, fac pauze dese de respiraţie ori se trezesc peste noapte să meargă la baie. Aceşti pacienţi pot fi recunoscuţi uşor, întrucât sunt veşnic obosiţi - indiferent cât ar «dormi» - şi au capacitatea de atenţie scăzută”, a mai spus medicul Oana Deleanu. De asemenea, potrivit acesteia, factorii de risc pentru pacienţii cu apnee de somn sunt: persoane cu gât scurt şi gros, cele cu bărbia împinsă spre spate ori modificări din sfera ORL, unde lueta nu se vede în gât.
1. Stabiliţi-vă o oră de culcare şi una de trezire;
2. Dacă vă place să vă faceţi siesta la prânz, nu depăşiţi 45 de minute de somn în cursul zilei;
3. Evitaţi consumul de alcool în exces cu patru ore înainte de ora de culcare şi nu mai fumaţi;
4. Evitaţi cofeina (cafea, ceai, ciocolată) cu patru ore înainte de ora de culcare!
5. Nu consumaţi alimente greu de digerat, condimentate sau foarte dulci la cină. Eventual puteţi lua o gustare uşoară;
6. Faceţi sport în mod regulat, însă nu imediat înainte de ora de somn;
7. Dormiţi într-un pat confortabil;
8. Stabiliţi-vă temperatura confortabilă pentru somn şi aerisiţi camera;
9. Eliminaţi orice zgomote deranjante şi reduceţi lumina;
10. Folosiţi patul pentru somn, nu-l utilizaţi pe post de birou, cameră de lucru sau de recreere.
1. Trimiteţi copilul la culcare în fiecare seară la aceeaşi oră, de preferat înainte de ora 21:00;
2. Stabiliţi un program de somn conform vârstei;
3. Stabiliţi o rutină înainte de somn;
4. Amenajaţi dormitorul astfel încât să îmbie copiii la somn - să fie linişte, întuneric, temperatură optimă;
5. Încurajaţi-vă copilul să adoarmă singur;
6. Evitaţi lumina puternică înainte de somn şi pe timpul nopţii şi creşteţi expunerea la lumină dimineaţa;
7. Evitaţi alimentele greu de digerat şi exerciţiile fizice înainte de culcare;
8. Eliminaţi din dormitor orice echipamente electronice, inclusiv televizoare, computere şi telefoane mobile şi limitaţi utilizarea acestora înainte de culcare;
9. Evitaţi cofeina (cafea, ceai, sucuri, ciocolată) cu şase ore înainte de ora de culcare;
10. Stabiliţi un program zilnic regulat, inclusiv mese regulate.
„Mulţi oameni stau în pat, au impresia că dorm, dar, de fapt, au un somn de foarte proastă calitate“ - medic Oana Deleanu