de Cătălina Tăgârţă
- Profesorul doctor Florin Mihălţan ne vorbeşte despre campania de spirometrii gratuite derulată de Societatea Română de Pneumologie
Aproximativ 1 milion şi jumătate de români suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), o boală a plămânilor despre care se estimează că va deveni a treia cauză de deces la nivel mondial, depăşind în următorii ani diabetul zaharat. În plus, potrivit profesorului doctor Florin Mihălţan (foto), preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, în SUA, acest diagnostic este deja mai frecvent întâlnit decât bolile cardiovasculare.
„Pentru testare este nevoie de programare telefonică”
Din păcate, doar o mică parte dintre românii bolnavi ştiu că au BPOC, ajung la medic, fac analize şi primesc tratamentul adecvat. Cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC, Societatea Română de Pneumologie a organizat a cincea campanie naţională de spirometrii gratuite. „Toţi cei interesaţi să îşi testeze sănătatea plămânilor în luna noiembrie pot găsi pe site-ul www.desprebpoc.ro lista cu centrele incluse în program. E vorba despre nu mai puţin de 80 de medici din 34 de oraşe. Însă, atenţie, pentru a beneficia de spirometrii gratuite e neapărat necesar să faceţi o programare telefonică în prealabil”, a anunţat doctorul Florin Mihălţan. Potrivit acestuia, spirometria reprezintă investigaţia cea mai potrivită pentru a identifica BPOC, se face simplu şi rapid (seamănă cu testarea, pe care poliţiştii o fac şoferilor pentru determinarea nivelului de alcool în aerul expirat), iar rezultatele se dau pe loc.
Tusea matinală şi gâfâiala, două semne importante
Campania naţională de testări gratuite se adresează în special persoanelor trecute de vârsta de 40 de ani, care prezintă două semne importante: tusea matinală şi gâfâiala care apare mai întâi la urcarea treptelor, apoi în timpul mersului pe jos în plan orizontal şi apoi chiar stând în pat. „Am putea spune că e vorba despre o schimbare de profil. Până acum, Noi tot timpul până acum am asimilat această boală cu vârsta, am zis că este apanajul vârstnicilor. Dar oamenii pot avea BPOC şi dacă nu fac parte din categoria prezentată. Potrivit unor studii internaţionale, persoanele cu BPOC au peste 30 de ani, deci e vorba despre o boală care apare la maturitate, când individul încă e în câmpul muncii... Aşadar, profilul acesta de pacient ar trebui să se adreseze în cadrul campaniei, cel care n-a făcut niciodată o spirometrie, care are simptomatologie... Dacă e depistată în stadiu precoce, şi tratamentul înseamnă costuri mai mici”, a mai spus profesorul Mihălţan.
„57% dintre cei diagnosticaţi anul trecut erau fumători”
Conform rezultatelor obţinute la campania derulată în 2012, 13% dintre persoanele care s-au prezentat să facă spirometrii gratuite au fost depistate cu BPOC. E vorba în special despre femei cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani. Însă, când vine vorba despre clasificarea pe grupe de vârste, fruntaşi sunt bărbaţii, iar explicaţia specialiştilor este că femeile au început să fumeze mai târziu, cam după anul 1989. În plus, din datele prezentate de profesorul Mihălţan mai reiese şi că 57% dintre persoanele testate erau fumători. Cu această ocazie, medicul a tras din nou un semnal de alarmă cu privire la fumătorul pasiv, care trebuie să fie protejat. „Circa 38% dintre persoanele investigate anul trecut au declarat că sunt expuse fumatului pasiv, iar majoritatea la locul de muncă”, a spus specialistul.
Pierderile de greutate inexplicabile pot da de bănuit
Un studiu reprezentativ pentru România (făcut în 2012 de TOTEM, pentru Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, pe aproape 10.000 de români) arată că mulţi dintre bolnavi nu îşi dau seama de severitatea bolii lor, accesul la specialişti şi analize gen spirometrie fiind extrem de redus. Aşadar, semnele care ar trebui să îngrijoreze sunt tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă sau spută mucoasă) în majoritatea zilelor, dispneea (senzaţia de lipsă bruscă de aer), wheezing-ul (când căile aeriene devin tot mai înguste din cauza acumulării de mucus în exces sau din alte motive, iar aerul pe care îl inspiraţi pătrunde tot mai greu în plămâni, ceea ce poate duce la apariţia unui zgomot ca un şuierat), senzaţia de apăsare sau constricţie toracică. Alte lucruri care pot da de bănuit sunt: diagnosticul de bronşită cronică, infecţiile respiratorii ce nu se rezolvă nici după tratamentul cu antibiotice, oboseala, chiar febra, învineţirea pielii, tulburările de dispoziţie sau de memorie, pierderile de greutate inexplicabile ori picioarele umflate. Există însă şi situaţii în care pacienţii cu BPOC nu prezintă niciun simptom. „Medicii de familie sunt asaltaţi de pacienţi care prezintă tuse sau alte simptome, însă de multe ori se pronunţă greu. Din nefericire, ne confruntăm şi cu o situaţie de subdiagnosticare. Uneori, chiar dacă pacientul face o radiografie, dacă aceasta nu este de competenţa medicului care o interpretează e posibil ca omul să fie trimis acasă, în loc să fie îndemnat către un specialist”, a adăugat profesor doctor Florin Mihălţan.
„Feriţi-vă de noxele chimice!”
Din nefericire, în afară de afectarea anatomică, boala are şi o afectare a funcţiei pulmonare. De aceea se vorbeşte despre „vârsta” plămânului în denumirea campaniei: „Tu ştii ce vârstă au plămânii tăi?” Apoi, pacienţii cunosc foarte puţine despre această afecţiune. „Dacă îi spui cuiva că are BPOC, nu înţelege nimic, mai rău îl derutezi. Acest lucru reiese şi din studii. 89% dintre persoane nu ştiu ce înseamnă boala. Apoi, o altă problemă cu care ne confruntăm sunt fumătorii: aceştia consideră tusea şi expectoraţia normale”, a mai spus doctorul Mihălţan. Dar, pe lângă fumat, acesta avertizează oamenii să stea departe de un alt factor de risc. „Pe lângă fumat, alţi factori de risc sunt pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs prin arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd)”, detaliază preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Acum se ştie că, atunci când se îmbolnăveşte plămânul, alături de el suferă şi alte organe. În rândul pacienţilor cu BPOC, 40% au şi boli cardiovasculare, 10% au diabet zaharat, 42% au hipertensiune. Aşadar, prima soluţie este de a creşte accesul la spirometrie. Cei care sunt diagnosticaţi vor lua ulterior un bilet de la medicul de familie către specialist şi se va urma procedura medicală. „90% dintre tratamentele acestei boli sunt sub formă de sprayuri. Deşi boala nu poate fi vindecată, calitatea vieţii poate fi îmbunătăţită simţitor”.