de Cătălina Tăgârţă
Diagnosticarea precoce a cancerului mamar ajută într-o măsură considerabilă la vindecare. Deşi cunoaştem cu toţii această realitate, totuşi teama nu întârzie să apară în momentul în care doamnele constată un nodul la duşul de dimineaţă sau la o simplă palpare a sânului. Din acea clipă se declanşează frica, groaza că pot avea cancer. Aşa că acestea încep să se documenteze, să spere că nu e nimic grav, iar într-un final să se prezinte şi la medic. Doctorul Hasan Karanlik, de la Liv Hospital din Istanbul, expune cinci concepţii greşite cu privire la cancerul mamar, dar vine şi cu metode noi de diagnosticare.
Un nodul nu înseamnă neapărat cancer
Faptul că a fost depistat un nodul la sân înseamnă că aveţi cancer - GREŞIT. Trebuie menţionat că opt din zece noduli nu sunt cancerigeni. Dacă simţiţi la palpare o masă sau un nodul pe care nu l-aţi simţit anterior, adresaţi-vă doctorului imediat. De frică, multe femei nu îşi fac controalele periodice, însă lunar trebuie să vă faceţi autocontrolul mamar, iar după o anumită vârstă trebuie să vă faceţi periodic un control de specialitate.
Poate apărea indiferent de vârstă
Cancerul mamar afectează numai femeile după o anumită vârstă - GREŞIT. Este adevărat că, odată cu înaintarea în vârstă, riscul cancerului mamar creşte, însă acesta poate fi depistat la orice vârstă. Între 0 şi 39 de ani, una din 231 de femei poate fi diagnosticată cu cancer mamar. Între 40 şi 59 de ani, această medie scade la una din 25 de femei. Între 60 şi 79 de ani, una din 15 femei poate avea cancer de sân. Între 80 şi 90 de ani, incidenţa este de una la nouă. „Ceea ce înseamnă că pe toată perioada vieţii unei femei există riscul de 14,3% de diagnosticare cu cancer mamar”, susţine specialistul turc.
Deodorantul nu este un pericol
Utilizarea de deodorant sau orice fel de antiperspirant creşte riscul de cancer mamar - GREŞIT. Nu există nicio descoperire care să facă dovada că utilizarea acestor produse provoacă sau creşte riscul apariţiei cancerului mamar. Asta, în ciuda faptului că, de-a lungul timpului, numeroase femei au asociat aceste produse cu un grad mărit de disconfort. De aceea, chiar dacă specialiştii susţin că nu există niciun pericol, dacă vă simţiţi mai în siguranţă renunţând la aceste produse, cel mai bine ar fi să o faceţi. Nu uitaţi că prevenţia este foarte importantă!
Metastazele nu se declanşează în urma intervenţiei chirurgicale
Prin intervenţia chirurgicală, celula canceroasă vine în contact cu aerul, ceea ce duce la expansiunea acesteia - GREŞIT. Scenariul este următorul: o femeie este perfect sănătoasă, însă dintr-o dată este doborâtă de o durere. Este supusă unei intervenţii chirurgicale şi diagnosticată cu cancer. După aceea, în urma testelor efectuate, i se comunică faptul că are cancer şi la alte organe, drept pentru care se gândeşte că celula canceroasă a venit în contact cu aerul la prima intervenţie, ceea ce a provocat expansiunea acestei boli. Însă, în cazul metastazării, explicaţia este alta: intervenţia chirurgicală nu provoacă expansiunea, ci înseamnă că boala era deja localizată la acele organe înainte de intervenţie.
Radioterapia nu extinde boala la alte organe
Radioterapia creşte riscul repetării cancerului mamar - GREŞIT. Tratamentul cu radioterapie are ca scop reducerea riscului de repetare a cancerului mamar la acelaşi sân. De asemenea, aplicarea tratamentului de radioterapie nu provoacă repetarea cancerului la celălalt sân. Aplicarea acestui tratament în zona bolnavă nu dăunează altor celule din restul corpului.
• De obicei, „vizitele“ pe diverse forumuri mai mult le înspăimântă pe paciente, întrucât acolo găsesc adesea păreri neavizate, care nu fac decât să coopereze la crearea a tot felul de scenarii de groază. Şi abia când ajung la medic şi stau de vorbă cu acesta încep să capete încredere că, indiferent de diagnostic, totul va fi bine
În momentul de faţă, în ţara noastră diagnosticarea se poate face cu ajutorul ecografiilor, mamografiilor, sonoelastrografiilor şi, altor analize solicitate de medic. Însă, în Europa, cea mai nouă metodă de diagnosticare se realizează cu ajutorul unui aparat numit PEM (PET pentru sân cu emisie de pozitroni). Acesta se află momentan doar în două ţări de pe continentul nostru, una dintre ele fiind Turcia. „Aparatul PEM se află în departamentul de Medicină Nucleară Liv Hospital. Avantajul lui este că poate detecta leziuni de dimensiuni foarte mici, ce nu pot fi văzute anatomic”, susţine medicul Hasan Karanlik.