de Cristina Cristache
V-aţi întrebat vreodată de ce ne îmbolnăvim? Cum este posibil ca dintr-un grup supus aceloraşi condiţii de viaţă şi de mediu, doar unii să fie afectaţi, iar alţii nu? Cu siguranţă că, cel puţin o dată în viaţă, boala ne ia pe nepregătite şi ajungem să ne dorim să aflăm cum a început totul. Acesta este motivul pentru care astăzi pornim într-o fascinantă călătorie din care vom învăţa cum să ne ferim de cele mai grave afecţiuni. Ghidul nostru este doctorul Lawrence Nwabudike, medic primar dermatovenerolog, doctor în ştiinţe medicale cu competenţă în acupunctură şi homeopatie şi, de asemenea, formator în acupunctură.
Șlefuirea propriului caracter
- În primul rând, domnule doctor, am vrea să aflăm ce este boala din punctul dumneavoastră de vedere?
- Pentru a vă răspunde la această întrebare, vreau să punctez întâi de toate ce este omul. În primul rând, omul nu este fizic, ci spiritual! Trupul fizic este doar un instrument pentru experimentarea în plan pământesc. Oamenii de astăzi privesc boala ca pe o tulburare a trupului fizic, însă acest lucru este departe de adevăr. Acolo unde omul trăieşte profund iubire, bucurie, nădejde, acolo se află spiritul, deci omul adevărat. Aceste sentimente, precum şi cele negative au repercusiuni asupra trupului fizic. Spiritul uman controlează corpul său prin intermediul mai multor învelişuri subtile şi al curenţilor energetici - radiaţii - care însufleţesc trupul. Dacă radiaţiile sunt slabe sau învelişurile sunt distorsionate, din cauza sentimentelor negative, chiar distructive, repercusiunea este o tulburare în învelişul final, adică trupul şi astfel apare boala fizică.
- Aşadar, putem fi afectaţi de propriile trăiri! Însă, evenimentele vieţii nu sunt nici ele de neglijat. Cum ne afectează acestea şi de ce?
- Un lucru esenţial despre om, printre altele, este faptul că omul are voinţa liberă. Acest principiu îl face responsabil pentru toate faptele lui. Posesorul voinţei libere - omul - este cel care „cheamă”, adică îşi atrage sieşi toate experienţele vieţii sale. A nu se înţelege de aici, neapărat, că, dacă am avut parte de un eveniment neplăcut sau nefericit, înseamnă că am fost oameni răi, iar dacă am avut unul plăcut sau fericit am fost oameni buni. Acest mod de a privi lucrurile ar fi prea simplist, cu multe riscuri de eroare, dând totodată naştere aroganţei de a judeca semenii prin prisma experienţelor pe care aceştia le trăiesc. De exemplu, un eveniment neplăcut poate să i se întâmple unui om bun, tocmai pentru faptul că el înfruntă răul şi suferă din consecinţa acestei confruntări. Ceea ce noi avem de făcut este să întâmpinăm trăirile vieţii noastre cu o atitudine pozitivă, constructivă, recunoscându-ne în aceste experienţe şi folosindu-ne de ele pentru şlefuirea propriului caracter. Ca un exemplu, un om are de-a face cu oamenii din preajma sa care au un stil de viaţă cu care el nu este de acord. Poate chiar consideră că este un „păcat”. Se hotărăşte să scrie articole/eseuri sau să organizeze proteste şi demonstraţii faţă de un comportament care, probabil, se petrecea liniştit, în domeniul privat al celuilalt. Cei vizaţi ar putea să organizeze şi ei contrademonstraţii, şi lucrurile iau amploare. Spiritele se încing, oamenii se îmbolnăvesc fără să ştie de ce. Ar fi fost mai uşor ca omul să se fi întrebat care este legătura dintre el şi comportamentul respectiv? Astfel, dacă el rezolvă ceea ce este în el, cel care a creat conexiunea între el şi acel eveniment, atunci nu avea să mai fie atins de evenimentul sau comportamentul respectiv.
„Cancerul se naşte acolo unde sufletul a luat o întorsătură distructivă”
- Dar care este explicaţia, de ce întâmplările din cotidian au repercusiuni la nivel fizic şi psihic?
- Trebuie să recunoaştem că exercitarea voinţei libere menţionată anterior dă naştere mediului nostru înconjurător, precum şi experienţelor trăite în el. O anume experienţă este întâmpinată de om în funcţie de atitudinea sa interioară. Modul său de întâmpinare dă naştere unor reacţii, care au ecouri şi în trup, adică în plan fizic. Dacă o întâmpină pozitiv, constructiv, nu se va îmbolnăvi. Dacă nu, se va îmbolnăvi.
- Pentru că vorbiţi despre întâmplările vieţii, ce evenimente pot cauza afecţiunile cu mortalitate ridicată?
- Depinde de boală şi de om. Un bun exemplu este cancerul. Cancerul se naşte - după părerea mea - acolo unde sufletul (deci spiritul) a luat o întorsătură distructivă. Această atitudine profundă otrăveşte învelişurile sale, inclusiv cele mai apropiate ca vibraţie trupului fizic. Acest ultim înveliş poate fi numit învelişul astral. La acest nivel se află, printre altele, meridianele de acupunctură şi tot aici funcţionează medicamentele homeopate, precum şi magnetismul vindecător adevărat (aşa-numita bioenergie). Închipuiţi-vă un loc unde sunt avarii (organele lezate). Pe stradă, traficul (fluxul energetic) este haotic, muncitorii (funcţia ficatului) care repară strada şi clădirile avariate sunt prost echipaţi sau nu mai sunt capabili. Evident, reparaţiile şi întreţinerea rezultă în lucruri care produc mai departe alte pagube, precum şi efecte haotice. Cu timpul, întreaga zonă afectată poate deveni un focar de dezordine, ce poate afecta şi locuri învecinate sau îndepărtate, în funcţie de natura dezordinii. Aşa am putea vedea naşterea cancerului din punct de vedere energetic. Cancerul poate fi învins, dar nu aşa cum facem azi, ci în primul rând printr-o altă atitudine, apoi prin alte metode de tratament şi de hrană. Schimbarea de atitudine însă este lucrul cel mai greu de realizat. Drumul poate fi lung şi cere consecvenţă şi răbdare, deoarece grosul muncii aparţine omului bolnav. Desigur, şi factorii de mediu, hrana greşită, substanţele chimice din apă, aer etc. joacă un rol.
„Sangvinii vor avea adesea tulburări hepatice, de somn şi de depresie”
- Care sunt semnele care ne arată o suferinţă sufletească?
- Ei bine, aceasta se poate citi în corp, dar şi în vibraţiile sau emanaţiile sale. Omul este menit să fie drept, uşor, graţios şi frumos, să emane bucurie. Oamenii, în general, nu sunt aşa. Priviţi-vă semenii în ochi, pe chip, este multă tristeţe, iar unul care zâmbeşte spontan este considerat ciudat, adesea. Totuşi, de ce să nu zâmbească toată lumea? Mânia, tristeţea, confuzia sau chiar trufia contribuie la situaţia în care omul emană o energie negativă, care poate deveni chiar respingătoare. Azi, prin comportament, oamenii au devenit fiinţe de turmă fie prin modă, fie prin alte lucruri pe care le facem în viaţă, inclusiv în aşa-zisele credinţe pe care le afişăm, deşi suntem meniţi să fim individuali. Un om, care, într-un fel sau altul nu-şi exercită individualitatea, este slab în aceeaşi măsură. Toate acestea trădează suferinţele sufleteşti, rezultatul slăbiciunilor spirituale. Toate acestea se răsfrâng asupra felului în care gândim, vorbim şi ne manifestăm... rezultatul fiind boala.
- Există un anumit tip de suferinţă interioară care ni se înfăţişează sub forma unei boli. Frica, de exemplu, ce boli poate declanşa? Dar furia, tristeţea, dezamăgirea, doliul, timiditatea excesivă ş.a.?
- Furia afectează ficatul, apoi stomacul şi sistemul digestiv. Astfel, oamenii ambiţioşi-agresivi tind să sufere de ulcere, dar şi de probleme hepatice. De tulburări digestive suferă şi cei care îşi fac prea multe griji. Atunci când sunt reprimate acele sentimente, intestinul gros poate fi afectat (colita). Timiditatea excesivă înseamnă o incapacitate de a se afirma ca spirit, adică de a exersa corect voinţa liberă, şi aceasta poate trăda o slăbiciune a rinichiului. Doliul sau dificultatea de despărţire, de a accepta o pierdere, atinge adesea plămânul şi pielea (astm, alergii).
„Tăcerea continuă poate afecta căile respiratorii şi plămânii”
- În funcţie de caracterul predominant al unei persoane, puteţi crea un plan de apariţie al unor boli?
- Apariţia unei boli depinde, în principal, de evenimentul declanşator. Sangvinii vor avea adesea tulburări hepatice, de somn şi de depresie, dar şi de ochi, articulaţii şi muşchi. Ei adesea nu ştiu să-şi gestioneze libertatea mult dorită. Din dorinţa de a-şi satisface nevoile, se confruntă cu realitatea, ce poate da naştere frustrărilor. Multe dintre bolile pe care le vor avea melancolicii vor avea legătură cu sistemul digestiv, muşchii şi vasele sangvine, precum şi sistemul cardiovascular. În acest caz, pentru că persoana respectivă ţine înăuntru supărările şi nemulţumirile legate de idealismul propriu, nu încearcă să elimine frustrările, nu este încă în stare să se impună aşa cum ar vrea, bolile se manifestă fie sub formă de tulburări ale traiectului digestiv (ulcere, diabet etc.), depresii, insomnii, fie sub formă de boli inflamatorii ori tumori. Aceleaşi lucruri, dar la nivelul intestinului gros, al plămânului, al căilor respiratorii, dar şi al pielii, pot suferi colericii. Frustrările generate de piedicile la imboldul spre acţiune, de pierderi, de despărţirea de un ţel pot duce la tulburări cutanate sau ale minţii, căci dorinţele şi imboldul lor de acţiune ar putea fi frustrate de împrejurări, ceea ce produce nemulţumirea. Tăcerea continuă poate afecta şi căile respiratorii, şi plămânii, ducând la probleme respiratorii şi chiar patologii ale cutiei vocale. Flegmaticii suferă de tulburări legate de rinichi, căi urinare, genunchi şi zonă lombară. Unele dintre problemele lor îşi au originea în resemnare.
- Ne putem proteja în vreun fel de evenimentele exterioare, dar şi de propriul Eu?
- Desigur că putem. Luaţi exemplul unor oameni care se îndreaptă spre o destinaţie - să zicem o cetate frumoasă. Pe drum văd un câmp plin de flori şi unii hotărăsc să zăbovească acolo; cei care merg mai departe întâlnesc alte distracţii, unii zăbovesc ş.a.m.d., până când la destinaţie ajung câţiva. Mulţi ar da vina pe evenimentele exterioare pentru faptul că mulţimea nu a ajuns la final. Acest lucru nu este adevărat. În primul rând, trebuie să ne fixăm un ţel real pentru viaţa noastră. Acel ţel trebuie să corespundă scopului existenţei umane adevărate. De fiecare dată când ne vine o experienţă, un eveniment sau o „ofertă” de experienţă sau eveniment, trebuie să ne întrebăm cum ne ajută experienţa sau oferta de experienţă respectivă să atingem ţelul existenţial. Astfel, nu ne mai lăsăm aşa uşor „influenţaţi” sau „atinşi” de mediul înconjurător, fiindcă Eul este focalizat pe ţelul corect, şi acesta din urmă nu mai dă greş.
„Tot ceea ce este vechi şi fals se prăbuşeşte”
- Cât de mult ne ajută credinţa în aceste cazuri?
- În primul rând, credinţa este ceva personal, individual. Pentru a înţelege corect să zicem că un om crede că focul dă căldură şi arde. Urmarea credinţei sale este că se foloseşte de foc pentru producerea căldurii. Azi, oamenii vorbesc despre credinţa lor, dar, de fapt, înseamnă doar părerile, obiceiurile sau cutumele lor. Credinţa este o acceptare a unui lucru ca fiind real, ceea ce este urmată de aplicarea acestui lucru real. Fiecare va crede în felul lui, şi doi oameni nu pot avea credinţă identică. În legătură cu sănătatea, credinţa adevărată începe cu recunoaşterea faptului că omul nu s-a creat pe sine, ci este o făptură. Crearea omului este o consecinţă a Voinţei lui Dumnezeu! Consecinţa unei adevărate credinţe în EL (nu o afirmaţie verbală), hotărârea de a trăi conform Lui, şi apoi întrebarea „De ce m-a creat?”. Pentru că dacă omul nu ştie pentru ce există, va fi ca un angajat care merge la serviciu fără a avea „fişa postului”, adică va fi un angajat inutil, dacă nu, şi păgubos. Aşa suntem noi astăzi, deoarece, lipsindu-ne credinţa adevărată, ba chiar dorinţa pentru aceasta, nu ne interesează de ce am fost creaţi, ci doar ce ne place nouă. Credinţa adevărată ne fereşte, aşadar, de boli şi de nefericire.
- Cum îi putem ajuta pe cei dragi să nu ajungă la boală?
- Prin a-i ajuta să dobândească şi să pună în practică cunoaşterea legată de traiul sănătos. Însă, ei trebuie să dorească acest lucru. Personal, consider că ceea ce se vehiculează astăzi este doar partea superficială a lucrurilor, ceea ce a condus, din păcate, la un focus asupra fizicului şi aspectului fizic, în timp ce partea esenţială, spiritualul, este ignorată. Este imposibil să fii sănătos în trup dacă nu eşti sănătos sufleteşte. Iar adevărata boală este cea a sufletului, nu una fizică. Ceea ce se petrece fizic este doar o consecinţă a acestei boli sufleteşti adevărate.
- Putem evita influenţa nefastă a evenimentelor neplăcute şi chiar traumatizante asupra corpului fizic, dar şi a psihicului şi sufletului?
- Doar prin schimbarea personală. Aceasta ne schimbă radiaţiile personale în aşa manieră, încât şi mediul nostru înconjurător, precum şi energiile negative ale sorţii (original făurite de noi) nu ne mai pot afecta. Totuşi, trăim o vreme în care, în mod cosmic, totul trebuie să ia sfârşit, pentru începerea unui ciclu nou. Aşadar, în viaţa naţiunilor, a indivizilor, tot ceea ce este vechi şi fals se prăbuşeşte. Intensitatea energiilor spirituale ce se dezlănţuie va face ca noi toţi, aproape fără excepţie, să fim afectaţi în această perioadă în funcţie de felul de a fi al fiecăruia.
„Am descoperit toate acestea căutând, la rândul meu, Adevărul“
- Există o ştiinţă care se ocupă de influenţa vieţii în planul fizic? Sau cum aţi descoperit dumneavoastră aceste asocieri?
- Nu pot vorbi despre o „ştiinţă” care se ocupă, dar există o sursă de cunoaştere clară care călăuzeşte într-acolo. Garantat este faptul că acela care caută Adevărul, acel Adevăr care garantează fericire şi este gata să dea totul pentru aceasta, acela va găsi şi ceea ce am găsit eu. Găsind, şi eu, la rândul meu, indic celor care cer cu seriozitate cheia spre a găsi pentru ei. Dar acela care doreşte trebuie să fie gata să dea totul din el să o găsească şi, ulterior, să o şi ţină.
- Ce sfaturi aveţi pentru cititorii noştri care află aceste lucruri pentru prima dată?
- Să nu le ia ca fiind adevărul de neclintit, ci să pună în practică cele sugerate aici, astfel încât să vadă singuri pentru ei, prin propriile trăiri, că sunt adevărate. Crezul nu ţi-l poate explica, nici nu ţi-l poate da nimeni, ci doar ți se poate arăta calea şi, dacă eşti într-adevăr dornic, vei merge singur. Prin mers devine omul puternic, sănătos, pentru sine. Este o cale simplă, dar nu uşoară, căci noi suntem foarte distorsionaţi ca specie. Dacă ai şansa să fii fericit, ia-o, căci vei fi şi sănătos, iar fericirea ta va fi un far pentru alţii care vor să devină fericiţi.