de Cătălina Tăgârță

În sezonul cald, pericolul bolilor diareice pândește la tot pasul. O înghețată de la colțul străzii, un fruct nespălat sau un virus care se transmite ușor în sezonul cald reprezintă cauze frecvente ale gastroenteritei estivale. În această situație, specialiștii vă învață cum să vă puteți pune rapid pe picioare după un astfel de episod diareic.

„Bacteriile proliferează rapid acolo unde igiena este precară”

O formă frecventă de gastroenterită este diareea călătorului sau diareea de vacanță. Această infecție digestivă apare, de obicei, din cauza consumului de apă sau de alimente contaminate cu germeni specifici destinației de vacanță. „Între 30% și 50% dintre turiști suferă un sindrom diareic acut, ca urmare a unei infecții enterice”, semnalează doctor Mariana Soameș, director medical GTS Solution și reprezentanta qlife.ro. În plus, medicul mai atrage atenția că bacteriile proliferează rapid acolo unde igiena este precară, cum se întâmplă frecvent în unele stațiuni turistice. Gastroenterita poate fi cauzată de virusuri, de bacterii sau de paraziți. Diareea călătorului este produsă de germeni enterici precum Escherichia coli, Salmonella, Shigella etc., care sunt contactați de turiști prin consumul de apă sau de alimente contaminate (crude sau insuficient preparate termic). La copii, boala diareică acută poate fi provocată de infecția cu rotavirus.

Debutează brusc, la 12-72 de ore după infectare

În general, boala debutează brusc, la 12-72 de ore după infectare, cu următoarele manifestări: diaree apoasă, lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături, crampe abdominale, borborisme, stare generală alterată din cauza deshidratării, oboseală și chiar febră. Gastroenterita este neplăcută, dar autolimitată. „Ea necesită însă un tratament rapid și eficient pentru a se evita deshidratarea. În cazul în care suntem în vacanță, cu atât mai mult avem nevoie de o soluție care țintește cauza diareii și nu are efecte secundare”, mai explică doctor Mariana Soameș. Deshidratarea trebuie evitată mai ales la copiii de vârstă mică, la vârstnici și la persoane cu anumite boli cronice, în cazul cărora pierderile hidroelectrolitice pot avea o semnificație gravă.

„Gelatina tanat formează o peliculă protectoare la nivel intestinal”

Tratamentul gastroenteritei este simptomatic și cuprinde: asigurarea unui aport hidric crescut prin consumul de ceaiuri (mentă, afine), supă limpede (fără carne), soluții de rehidratare orală (mai ales la copii); repaus alimentar de scurtă durată, urmat de consumul unor alimente ușoare (orez, morcovi fierți, paste, banane, mere coapte); administrarea de medicamente antidiareice. „Ideal este ca în trusa medicală de vacanță să avem un antidiareic care poate fi utilizat de întreaga familie - adulți și copii, care acționează rapid și eficient, iar în același timp restabilește funcția normală a intestinului. De exmplu, produsele care au la bază gelatina tanat au proprietatea de a forma o peliculă protectoare la nivelul peretelui intestinal. Astfel, se limitează contactul agenților patogeni cu mucoasa intestinală, contribuind la eliminarea lor prin scaun. Gelatina tanat are rolul de a restabili funcția fiziologică a peretelui intestinal și de a proteja mucoasa intestinală inflamată. Prin studii clinice s-a demonstrat că gelatina tanat are un efect rapid, care apare în primele 12 ore de la administrare”, a mai adăugat directorul medical GTS Solution.

Pacienţii cu neoplazii sunt mai predispuşi la îmbolnăvire

Susceptibilitatea la infecții intestinale este diferită la pacienții cu hipoclorhidrie/aclorhidrie gastrică și la cei cu patologii care implică afectarea receptorilor intestinali implicați în patogeneza infecțiilor bacteriene enterice. De asemenea, călătorii aflați sub tratament cu antiacide prezintă un risc sporit de a dezvolta o infecție digestivă. Călătorii cu deficite imunitare (neoplazii, SIDA, tratamente imunosupresoare) nu prezintă doar un risc crescut de infecție, ci și probabilitatea mai mare de a face forme mai severe.