de Cătălina Tăgârță
Boala celiacă este o afecțiune autoimună declanșată de ingestia de gluten (proteină din grâu, secară și orz). Intoleranța la gluten afectează circa 1% din populație și poate debuta la orice vârstă, începând cu perioada copilăriei. Consumul de gluten de către persoanele intolerante duce la apariția de leziuni la nivelul intestinului subțire, condiție numită enteropatie glutenică.
„Afectează mai multe sisteme și organe”
Multă vreme, boala celiacă a fost definită ca o afectare a intestinului subțire indusă de gluten, însă actualmente ea este privită ca „o boală care afectează mai multe sisteme și organe: tractul gastrointestinal, intestinul nervos central, sistemul osteoarticular, pielea, ficatul, sistemul reproducător”, a declarat doctor Alina Stănescu Popp, supraspecializare în gastroenterologie pediatrică. Mai mult, potrivit acesteia, glutenul nu este întâlnit doar în preparatele alimentare, ci și în medicamente, suplimente nutriționale sau produse cosmetice, ceea ce impune o atenție sporită din partea celiacilor în evaluarea produselor pe care le cumpără pentru uzul cotidian.
Există și pacienți asimptomatici
Manifestările bolii pot apărea la orice vârstă și sunt foarte variate: de la oboseală neexplicată sau diaree cronică până la sindrom de malabsorbție important, statură mică, anemie, tulburări de tranzit, flatulență, meteorism (balonare), dureri abdominale recurente, afte bucale, eroziuni de smalț dentar, scădere în greutate, depresie, erupție cutanată (dermatită herpetiformă), dureri articulare sau spasme musculare, osteoporoză precoce, avorturi recurente și chiar infertilitate. Din păcate, fiindcă simptomele sunt foarte diverse, în multe cazuri boala este depistată foarte târziu. Și, mai mult decât atât: există și bolnavi cu intoleranță la gluten, asimptomatici. Deci, nici lipsa manifestărilor nu exclude boala, ceea ce face și mai greu accesul la diagnostic și tratament! De aceea e bine ca, dacă observați că tratamentul primit pentru simptomele amintite nu dă rezultate, să reveniți la medic pentru o nouă consultație. „Nu treceți cu vederea peste nimic. Dacă nu vă simțiți bine, întoarceți-vă la medic, căci, în lipsa unui diagnostic corect și, implicit, a tratamentului corespunzător, pot apărea complicații foarte grave. Dintre acestea putem aminti: malnutriția severă (cu întârzierea dezvoltării la copii), osteoporoza, infertilitatea sau chiar unele tipuri de cancer”, a completat doctor Alina Stănescu Popp.
Diagnosticul e important să fie pus la timp
Riscul de boală celiacă este crescut la rudele de gradul 1 ale pacienților. În plus, sunt mai predispuși bolii diabeticii ori persoanele diagnosticate cu tiroidă autoimună. „Diagnosticul de intoleranță la gluten se stabilește coroborând manifestările clinice cu analizele de laborator (anticorpi antitransglutaminază, antiendomisium, antigliadină, antipeptide gliadinice deamidate) și examenul histopatologic al biopsiei intestinale obținută prin endoscopie digestivă superioară”, a explicat specialista. În plus, medicul a completat că există afecțiuni care, în anumite circumstanțe, pot da de bănuit. „Un pacient în vârstă de 20 de ani, diagnosticat cu osteoporoză, trebuie să ducă imediat cu gândul la intoleranță la gluten. Dar tocmai de aceea insist mereu că e bine să fie cunoscute complicațiile bolii, pentru a ști ce să căutați. Căci altfel degeaba tratăm osteoporoza, spre exemplu, dacă nu se rezolvă problema de bază, care stă practic la baza bolii secundare! Este exrem de important să se stabilească diagnosticul, pentru a fi atent apoi la complicațiile mai grave ale afecțiunii, căci în timp se poate ajunge chiar și la limfoame”, a mai adăugat doctor Stănescu Popp.
Dieta trebuie respectată toată viața
Tratamentul constă în excluderea glu-tenului din alimentație, dietă care trebuie respectată toată viața. Acest lucru nu este însă atât de ușor precum ar putea părea la prima vedere, căci foarte multe produse conțin gluten, începând de la pâine și toate produsele de patiserie. Deci, din start au fost eliminate aproape toate soluțiile rapide de gustări pentru la școală și la serviciu. Așadar, primul lucru pe care trebuie să îl faceți în momentul în care ați primit diagnosticul sau în care ați suspicionat că aveți boala este să vă adresați unui specialist în dietă, apoi să vă uitați pe internet, pe forumuri, eventual să luați legătura cu alte persoane care au asemenea probleme și să faceți schimb de idei. Apoi, e important să faceți o listă cu alimentele interzise (grâul și produsele din grâu, orzul și produsele din orz, secara și produsele din secară, spelta și produsele din speltă, amestecuri sau fulgi care conțin oricare dintre produsele enumerate) și să vedeți ce altceva v-ar putea fi util pentru gătit. De asemenea, la cumpărături trebuie să citiți cu atenție ingredientele, iar dacă veți observa că nu găsiți foarte multe produse pentru dumneavoastră în comerț, cu atât mai bine. Asta înseamnă că trebuie să gătiți acasă, și veți mânca și mai sănătos.
Fiţi prudenţi la produsele contaminate!
Puteți consuma cu încredere produse din/care conțin: amarant, cartofi, sâmburi de guar, hrișcă, mei, porumb, mazăre galbenă, orez, soia, tapioca, semințe de susan, dovleac, floarea-soarelui sau de roșcove. Atenție însă! Pâinea cu cartofi sau cu porumb nu este fără gluten, deoarece este făcută din făină de grâu. Produsele din făină de porumb sau orez original sunt fără gluten, dar se pot contamina ușor la recoltare sau la preparare. De aceea e bine să citiți cu atenție eticheta. Același lucru e valabil și pentru amidoane (fie ele din: porumb, cartofi, orez, tapioca) sau alte preparate.
Laptele și produsele originale din lapte (brânză, kefir, smântână, unt) nu conțin gluten. Celelalte însă, cum ar fi iaurtul cu fructe sau cu cereale, pot conține! Același lucru e valabil și pentru cărnuri (care sunt bune) și derivatele acestora: cârnați, parizer, conserve, pateuri etc. (ce pot fi contaminate). Legumele și fructele pot fi consumate fără niciun fel de probleme, la fel și oul, zahărul ori mierea.
Atenție, de asemenea, la toate produsele care conțin aditivi, precum dulciurile, înghețatele, băuturile răcoritoare și sucurile naturale (nu toate) și citiți chiar și etichetele condimentelor. Cel mai bine e să căutați produsele cu sigla „fără gluten”.