A venit vara. Cu soare, căldură, plimbări în parc… Ce plăcere. Şi totuşi, aceste ieşiri în parc au, în afară de părţile bune, şi câteva aspecte neplăcute. Vorbim aici de ciupiturile insectelor. Întrucât sunt situaţii în care aceste muşcături fac foarte rău persoanei care trece prin aşa ceva, vă prezentăm mai jos câteva modalităţi de a minimiza efectele ciupiturilor. Înţepăturile insectelor provoacă de obicei umflături minore, roşeaţă, durere şi mâncărimi, reacţii ce pot dura de la câteva ore la câteva zile.
Scoateţi rapid acul gâzei din piele Odată muşcată de o insectă, persoana trebuie îndepărtată imediat de zona în care s-a produs incidental. Motivul? Foarte simplu. Albinele alertează alte albine şi acestea devin mai susceptibile să înţepe. Persoana înţepată trebuie să stea calmă şi pe cât posibil imobilă, întrucât mişcarea ajută la împrăştierea veninului în sânge. Dacă acul rămâne în piele, faceţi tot posibilul să-l îndepărtaţi în cel mult 30 de secunde.
Cu cât acul e scos mai târziu, doza de venin lăsată în sânge creşte. Acul poate fi scos cu degetul printr-o strângere rapidă sau cu ajutorul unui cuţit. De asemenea, acul mai poate fi scos dacă se aplică pe locul respectiv o bucată de leucoplast, ce va fi smulsă brusc. Evitaţi să scoateţi acul cu penseta sau cu degetele, deoarece în acest fel măriţi cantitatea de venin ce pătrunde în sânge.
Read more: Primul ajutor în cazul întepăturilor de insecte 
Femeile care sunt supuse stresului pe timpul sarcinii prezintă mai multe probabilităţi de a naşte copii care să dezvolte alergii sau astm, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Specialiştii de la şcoala medicală Harvard, Boston, cred că dezvoltarea sistemului imunitar al fătului poate fi afectată de stresul la care este supusă mama, probabil din cauza hormonilor stresului, precum cortizolul.
O proteină umană ar putea sta la baza unui tratament eficace de combatere a retrovirusului ce provoacă apariţia maladiei SIDA, HIV, neutralizând rezistenţa patogenă la medicamentele antiretrovirale, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Aceştia spun că au reuşit, în laborator, să blocheze o infecţie cu HIV prin dezactivarea proteinei umane ITK, activă în limfocitele T, celule-cheie ale sistemului imunitar al organismului.