Sănătate

Ştiri sănătoase (395)

de Dana Purgaru

Tumorile mamare, depistate cu 20 de ani înainte

Oamenii de ştiinţă americani au pus la punct un test de sânge ce arată riscul de a face cancer mamar chiar cu 20 de ani înainte ca boala să se manifeste. Condiţia este ca pacienta să nu apeleze la terapii hormonale. Astfel, în funcţie de nivelul unor hormoni, precum estradiol, testosteron şi DHEAS, se poate estima dacă femeia va suferi sau nu de acest tip de cancer. Un astfel de test nu trebuie repetat prea des, pentru că rezultatele sunt valabile 20 de ani.

„Suferinţa creează boala, nu invers“

de Cătălina Tăgârţă

- Ioan Gyuri Pascu, Cornel Ilie şi Andi Vasluianu susţin campania de informare despre cancerul la sân

Cancerul de sân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer întâlnită în rândul femeilor, cu o incidenţă de circa 7.500 de cazuri noi pe an şi 3.500 de decese (potrivit datelor Globocan). Prevenirea cancerului de sân porneşte de la obiceiurile sănătoase de zi de zi, cum ar fi menţinerea unei stări active, limitarea consumului de alcool, destresarea şi urmarea unei diete sănătoase. Anul acesta, în campania „Nu am făcut destul”, iniţiată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) şi Liga Română de Cancer, s-au alăturat trei nume cunoscute din lumea artistică: Ioan Gyuri Pascu, Cornel Ilie (trupa Vunk) şi Andi Vasluianu (actor).

Boala „mascată“ a sângelui: trombocitopenia

de Cristina Cristache

Trombocitopenia este o afecţiune caracterizată prin numărul scăzut de trombocite. Acestea sunt celule incolore, ce joacă un rol important în coagularea sângelui şi împiedică pierderea fluidului vital prin aderarea la peretele vasului lezat şi prin agregarea lor. Elena Coleş (foto), medic specialist hematolog la Spitalul Colţea din Capitală, ne-a oferit mai multe informaţii despre această boală.

Medicul din bucătărie: drojdia de bere

de Gabriela Niculescu

Cunoscută din vechime, drojdia de bere este şi un remediu deosebit pentru multe afecţiuni. Drojdiile sunt, în realitate, colonii microscopice de ciuperci şi se ştiu cam 1.500 de specii. Specia de drojdie numită Saccharomyces cerevisiae, cunoscută sub denumirea de drojdie de bere, este folosită în panificaţie şi în fermentarea băuturilor alcoolice de mii de ani. Efectele terapeutice ale acestor ciuperci inferioare pe scara evoluţiei, dar superioare prin vindecările pe care le mijlocesc sunt: antianemic, vitaminizant, antitoxic, remineralizant, protector al sistemului nervos, anticolesterolemiant, stimulator al glandelor endocrine etc. Citiţi, în continuare, mai multe informaţii despre acest neaşteptat leac natural.

Feriţi-vă de murăturile în oţet!

de Gabriela Niculescu

Suntem în sezonul în care se prepară murăturile şi ne apropiem de cel în care se consumă cele mai multe astfel de preparate, dar puţină lume ştie că acestea pot fi nocive. Persoanele sănătoase pot consuma frecvent murături, mai ales dacă sunt preparate cu mai puţină sare şi preferabil fără oţet. Însă, în ciuda efectelor benefice, ele sunt interzise celor cu afecţiuni renale severe sau celor cu hipertensiune. Profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi (foto), directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, ne-a oferit informaţii preţioase despre substanţele conţinute de legumele murate şi modul în care ne influenţează sănătatea.

Cercetătorii recomandă exerciţiile fizice intense

de Cătălina Tăgârţă

Dacă până nu demult toată lumea ne sfătuia să mergem pe jos cel puţin 30 de minute pentru a slăbi şi a ne menţine sănătatea inimii, descoperirile recente ale oamenilor de ştiinţă au scos la iveală faptul că, pentru a obţine rezultate pe măsură, e important şi ritmul în care ne mişcăm. Cu alte cuvinte, reprizele scurte, dar intense de exerciţii fizice au mai multe efecte benefice asupra inimii şi sunt şi mai eficiente în reducerea grăsimii din sânge.

Ştiri sănătoase (394)

de Dana Purgaru

Sedentarismul duce la tromboză venoasă

Cei care fac muncă de birou fără să se ridice de pe scaun ore în şir sunt predispuşi la apariţia trombozei venoase profunde. Statistici îngrijorătoare arată că incidenţa acestei boli este în creştere, la fel şi numărul deceselor din această cauză. În Marea Britanie, de pildă, organizaţia Lifeblood a prezentat recent un raport care arată că zilnic mor zece persoane din cauza acestei afecţiuni.

Unul din zece români e bolnav de plămâni din cauza fumatului

de Cătălina Tăgârţă

Anul acesta s-a sărbătorit, pentru prima oară, Ziua Pneumologiei Româneşti. Motivaţiile unei astfel de zile (ce a fost marcată la data de 3 octombrie) derivă din presiunea pe care o pune prevalenţa în creştere a unor afecţiuni cronice non-transmisibile precum: bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul bronşic, bronşiectaziile, fibrozele interstiţiale şi altele, din necesitatea de a corecta imaginea pneumologiei (confundată adesea cu ftiziologia) şi de a demonstra că avem o societate dinamică. Cu această ocazie, profesor doctor Florin Mihălţan (foto), preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), a atras atenţia cu privire la importanţa prevenţiei şi a amintit de campaniile iniţiate de SRP de-a lungul timpului.

Ştiri sănătoase (393)

de Dana Purgaru

Premieră naţională pentru „bunăstarea“ arterelor

Doi pacienţi au suferit recent, în premieră naţională, proceduri de implantare a unui stand pentru bifurcaţii, la Spitalul Universitar din Bucureşti. Noua tehnică permite o funcţionalitate mai bună a arterelor, standul este mai uşor de montat, iar costul e redus (poate ajunge la 1.500 de euro, însă 75% din valoare poate fi acoperită prin Ministerul Sănătăţii). Read more: Ştiri sănătoase (393)

Farmacist Iulia Preda: „În România, automedicaţia este o problemă naţională“

de Gabriela Niculescu

Sistemul sanitar deficitar din România şi lipsa educaţiei în domeniul farmaceutic au dus ca românii să se trateze adesea după propriile reguli. De la banala aspirină luată pentru orice la algocalminul care scade febra „în orice condiţii” şi până la antibioticele cu spectru larg folosite chiar la o durere de măsea, acest obicei ne distruge sănătatea, ne agravează bolile existente şi ne dezvoltă rezistenţa în faţa unor noi agenţi patogeni, lăsându-ne lipsiţi de ajutor chiar şi în faţa celor mai pricepuţi doctori. Nici suplimentele alimentare, mineralele şi vitaminele nu sunt inofensive. Pentru a afla unde duce automedicaţia am stat de vorbă cu Iulia Preda (foto), doctorand al Facultăţii de Farmacie în cadrul UMF „Carol Davila” din Bucureşti, în domeniul chimiei analitice şi biofarmaciei, şi realizatoarea emisiunilor „Weekend GTV” şi „Noi să fim sănătoşi” de la Giga TV.

Fumatul, activ sau pasiv, distruge neuronii

de Cătălina Tăgârţă

V-aţi gândit vreodată că activităţile care vi se par mărunte, cum ar fi să săriţi peste o masă pe zi sau să fiţi lipsiţi de speranţă, vă pot afecta creierul? Chiar dacă e vorba despre lucruri sau despre fapte neînsemnate, dacă le practicaţi cu regularitate, acestea vor lăsa totuşi în urma lor consecinţe vizibile. Medicul neurolog Crisanda Vîlciu (foto), de la Centrul Medical PULS, vă spune care sunt obiceiurile care vă fac rău, pentru a încerca să corectaţi la timp aceste deprinderi.