Sănătate

Stiri sanatoase

de Călin Popa şi Adrian Barna

Stresul financiar favorizează durerile cronice

Persoanele cu un grad mai redus de educație experimentează un stres financiar accentuat, care declanșează dureri cronice, atrag atenția specialiștii din cadrul Școlii de Afaceri Internaționale din New Jersey, care au realizat o cercetare în domeniu. Astfel, a fost pus în evidență, după evaluarea datelor a peste 2,5 milioane de persoane, faptul că oamenii de vârstă mijlocie manifestă dureri cronice mai frecvent decât cei din generația vârstnică. „Aceasta este urmarea erodării continue a vieții generației născute după 1950”, se explică în comunicatul instituției.

Cancerul loveşte la vârste tot mai tinere

Societatea Americană a Cancerului a dat recent publicității rezultatele unei statistici naționale care atestă faptul că stilul nepotrivit de viață generează o incidență în creștere alarmantă a can- cerelor la vârste tot mai tinere. Astfel, pentru anul 2020, se estimează că totalul americanilor cu vârsta între 15 și 39 de ani care vor fi diagnosticați cu cumplita maladie va ajunge la aproape 100.000. Demn de menționat este faptul că toate aceste cazuri sunt legate de alimentație nesănătoasă, obezitate, odihnă insuficientă, aspecte comune pentru viața majorității occidentalilor.

Munca în exces dăunează creierului

Un program de lucru care depășește 39 de ore pe săptămână este nociv pentru sănătate, cu un plus de risc pentru creier, arată rezultatele unei cercetări derulate în cadrul Universității Naționale din Australia. După analizarea markerilor a 8.000 de angajați cu vârste cuprinse între 24 și 64 de ani, s-a constatat faptul că un program mai mare de lucru „erodează starea mintală, întrucât nu lasă suficient timp pentru ca o persoană să se ocupe corespunzător de ea însăși, din perspectiva alimentației și a repausului”, se arată în comunicatul instituției.

Învăţarea unei limbi străine menţine abilităţile cognitive

Pe lângă aspecte importante, ca o mai bună comunicare și un plus de informație de cultură generală, învățarea unei limbi străine are un efect semnificativ asupra funcționării creierului la vârste înaintate. Potrivit rezultatelor unei cercetări derulate în cadrul Universității Oberta de Catalunya, din Barcelona, abilitatea de a stăpâni mai multe limbi străine protejează creierul de demență, stimulând capacitatea de control a creierului. „Prevalența bolilor neurodegenerative este cu 50% mai scăzută în zonele în care oamenii vorbesc concomitent două limbi străine”, arată experții spanioli.

Bolile care au scăpat din laborator şi au făcut ravagii

de Sorin Dumitrescu şi Adrian Pătrăucean

De-a lungul istoriei, milioane de oameni au murit din cauza epidemiilor de boli infecțioase. Au existat o mulţime de maladii grave care au afectat planeta, în special în perioada Evului Mediu, când şi capacitatea de apărare a omului era mult mai scăzută, ca urmare a faptului că medicina de la acea vreme nu era în stare să găsească remediile necesare. Sunt recunoscute prin grozăvia lor epidemiile de ciumă, holeră care au bântuit multă vreme Europa şi care au secerat multe vieţi.

Cei mai mulţi dintre noi nu ştim ce respirăm acasă Robert Manea: „Poluarea din locuinţă este mai dăunătoare decât cea din spaţiile deschise“

de Simona Soare Ghişea şi Daniel Alexandrescu

Crizele de astm, alergiile, bronșitele, afecțiunile cardiovasculare, cancerele pulmonare se numără printre consecinţele pe care poluarea le generează asupra sănătăţii noastre, potrivit celor mai recente studii. Aerul pe care îl respirăm în case este chiar și de cinci ori mai poluat față de cel din mediul atmosferic. Expertul în tratarea calității aerului Robert Manea (medalion; This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.), director de operațiuni la compania AlecoAir, a explicat ce metode avem la dispoziție pentru a reduce poluarea din interior, în contextul în care petrecem mai mult timp acasă, pe fondul pandemiei de coronavirus.

Izolarea socială, devastatoare pentru sănătatea femeilor

de Călin Popa şi Adrian Barna

Suprapuse peste avansul tehnologiei, care a înstrăinat milioane de oameni, pandemia și carantina au agravat fenomenul de izo- lare socială, care, potrivit unor cercetări de ultimă oră, este devastatoare pentru starea de sănătate, în principal pentru sistemul cardiovascular.

Cât timp putem trăi fără să mâncăm?

de Camelia Onciu

Corpul uman este uimitor. Poate suporta câteva săptămâni de post total atâta timp cât este hidratat. Femeile și persoanele obeze par să poată supraviețui foarte mult timp fără mâncare, conform cercetărilor.

Colesterolul ridicat înfundă arterele Doctor Andreea Lăcraru: „Boala coronariană poate evolua cu infarct miocardic, ce poate fi fatal“

de Ştefania Băcanu şi Adrian Barna

Boala coronariană reprezintă incapacitatea arterelor coronare de a livra cantitatea de sânge şi de oxigen necesare inimii pentru o bună funcţionare. Din păcate, această afecţiune este tot mai întâlnită, îndeosebi în rândul bărbaţilor trecuţi de 45 de ani, care au predispoziţie genetică. La nivel mondial, 15% dintre decese au fost cauzate de boala coronariană. Andreea Lăcraru (foto), medic cardiolog în cadrul clinicii Masaya, a vorbit despre boala care, în 2012, a ucis peste 7 milioane de oameni, despre factorii de risc şi tratamentul adecvat.

Pacienţii au dificultăţi la masticaţie şi înghiţirea alimentelor Sindromul Sjogren usucă ochii şi opreşte producţia de salivă

de Ştefania Băcanu şi Adrian Pătrăuceanu

Sindromul Sjogren este o boală autoimună, destul de rar întâlnită, până acum 20-30 de ani. Astăzi, prevalenţa ei a crescut considerabil la nivel mondial, iar cele mai afectate persoane sunt femeile trecute de 50 de ani. Organismul produce anticorpi împotriva propriilor celule şi țesuturi, pe care le consideră străine. Acest fapt duce la uscăciunea ochilor, adică, lipsa lacrimilor naturale, şi blocarea producerii de salivă. În timp, afectează aparatul respirator şi poate degenera într-o boală cronică.

Coşmarurile sunt un factor independent pentru bolile mintale şi pentru Parkinson

de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna

Este aproape imposibil să nu fi avut, măcar odată, pe parcursul vieții, un coșmar. Deși sunt mai des întâlnite în rândul copiilor, acestea pot apărea la orice vârstă. Atunci când coșmarurile sunt frecvente și afectează atât calitatea somnului, cât și a vieții, este vorba despre o problemă medicală sau psihologică.

Periajul şi îngrijirea zilnice sunt vitale pentru durata lor Medicul stomatolog Nicu Curt: „Coroanele dentare sunt indicate când partea coronară a dintelui este distrusă într-o proporţie mai mare de 40%“

de Ştefania Băcanu şi Florica Pintea

Coroanele dentare salvează spaţiile goale lăsate de dinţii fragili sau afectaţi de carii, fracturi, cu pereţi subţiri, care au fost refăcuţi cu obturaţii mult prea mari sau care au fost extraşi chirurgical. Practic, ele înlocuiesc dinţii absenţi sau îi întăresc pe cei afectaţi puternic. Medicul stomatolog Nicu Curt ne-a explicat ce sunt coroanele dentare, cum se fixează pe dinte, ce riscuri pot apărea, dar mai ales, care sunt avantajele unui astfel de procedeu.

În România, 1 din 5 este supraponderal Trei metode de eliminare a zahărului nesănătos

de Ştefania Băcanu şi Daniel Şuta

Dulciurile par a fi un fel de „bau bau” în alimentaţia copiilor. Primesc cu porţia sau deloc. De câte ori nu aţi auzit: „Ai mâncat o bomboană, e de ajuns” sau „nu ai voie ciocolată”. De fiecare dată, micuţii sunt condiţionaţi şi nu se pot bucura în voie de gustul mult dorit. Acest lucru se întâmplă pentru că nutriţioniştii nu recomandă dulce copiilor, cel puţin în primii ani de viaţă. Există, însă, câteva variante, la fel de gustoase, care pot ţine oricând locul ciocolatei sau al bomboanelor.