Adrian Streinu-Cercel este doctor la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş”. Munca sa ca medic, cercetător şi profesor, precum şi specializările efectuate în străinătate îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai buni specialişti în domeniu. Am intrat pe tărâmul său şi l-am provocat la un dialog privind domeniul său de activitate. Citind interviul de mai jos veţi descoperi statistici şi date interesante din toate punctele de vedere.
Cine nu cunoaşte durerile de cap (cefalee şi cefalalgie), cu toată gama de neplăceri ce le acompaniază? Cu toţii, după o perioadă de solicitări intense sau după o masă copioasă ori după ce am stat în curent sau ne-am enervat am simţit că ne plesneşte capul de durere. De cele mai multe ori, banalul antinevralgic rezolvă problema. Însă, atunci când durerea de cap durează zile întregi, nu mai este vorba despre o simplă cefalee, ci avem de-a face cu temuta migrenă.
Realizatorii studiului, John Henderson (Universitatea din Bristol, Marea Britanie) şi colegii săi au examinat frecvenţa utilizării produselor chimice de menaj de către femeile însărcinate şi influenţa acestora asupra funcţiilor pulmonare ale copiilor. La studiu au participat 7.162 de copii. Mamele lor au completat un chestionar asupra utilizării a 15 produse de menaj (dezinfectanţi, produse din clor, produse de curăţat mochetele sau tapiţeriile, deodorante de cameră, insecticide, lacuri, vopsele etc.). În cazul copiilor, astmul este cea mai comună formă de zgomot respiratoriu cronic, un simptom luat în calcul la acest studiu. Copiii au fost supuşi unor teste respiratorii şi cutanate (pentru depistarea alergiilor).
Printre pericolele la care vă expuneţi amintim: modificarea PH-ului (acidităţii) în zona vulvară şi vaginală, precum şi absorbţia puternică a secreţiilor vaginale (normale). Acest lucru obligă sistemul genital la un efort suplimentar de restabilire a lubrifierii mucoasei. Secreţia suplimentară, ce va fi produsă „în grabă”, în cele mai frecvente situaţii, este mai bazică. De aici şi o mulţime de alte probleme, cum ar fi: dereglarea sistemului de control nervos al secreţiilor vaginale. Procesul poate să conducă ulterior la o diminuare până la „zero” a umectării canalului vaginal, ce reduce drastic protecţia faţă de eventualele infecţii. Aşadar, un PH modificat influenţează echilibrul ecologic dintre diferitele specii de bacterii şi de ciuperci, ce „convieţuiesc” paşnic între ele, fără a provoca boli.
Există fel de fel de leacuri băbeşti ce favorizează arderea caloriilor, batoane de slăbit, prafuri sau pastile. Ei bine, trebuie să ştiţi că pastilele pentru slăbit încă sunt un subiect delicat, ce implică diverse opinii controversate. Medicii au ajuns la concluzia că unele pastile de slăbit favorizează apariţia bolilor de inimă, de aceea este foarte important să consultaţi un medic specialist înainte de a recurge la o astfel de metodă.
Copiii şi tinerii care provin din familii înstărite prezintă mai multe riscuri de a dezvolta un cancer şi a muri din cauza acestei boli decât cei din familiile cu venituri mai modeste, potrivit unui studiu al cercetătorilor englezi.
Alergia poate fi considerată o boală sezonieră, pentru că apare în special primăvara şi vara şi este din ce în ce mai frecventă în oraşele cu o industrializare mai puternică. Alergiile pot fi date în special de praf, polen, pulberi din prelucrarea lemnului, alimente sau din multe alte motive, uneori greu de depistat. Alergiile, din punct de vedere imunologic, pot apărea din cauza factorilor externi (alergeni inhalaţi, praf de casă, polen, pulberi din prelucrarea lemnului, paraziţi, parfumuri şi diferite gaze), a alergenilor de contact (cum ar fi creme, uleiuri, săpunuri, şampoane, vopsea de păr), a alimentelor (peşte, crustacee, kiwi, căpşune, zmeură, ciocolată), a vaccinurilor, a medicamentelor (antibiotice), a factorilor fizici (căldura şi frigul).
Toată lumea vorbeşte despre miracolul produs de celulele stem, însă nu toţi ştiu despre felul în care acţionează ultima inovaţie medicală. Sursele de celule stem sunt: măduva osoasă hematogenă, sângele periferic, sângele din cordonul ombilical. O categorie aparte de celule stem a atras atenţia cercetătorilor: celulele numite spore-like, ce sunt prezente în toate ţesuturile şi par a fi capabile să supravieţuiască perioade lungi în condiţii severe de mediu. Există două tipuri de celule stem: celulele stem embrionare şi celulele stem adulte.
Rezveratrolul, un antioxidant ce se găseşte din abundenţă în vinul roşu, poate încetini îmbătrânirea organismului şi preveni deteriorarea funcţiilor cardiovasculare, asociate înaintării în vârstă, potrivit unui studiu american. Acesta a fost făcut după publicarea rezultatelor unor teste din 2006, ce au demonstrat că rezveratrolul poate îmbunătăţi sănătatea şi prelungi viaţa în cazul cobailor ce suferă de un exces de greutate.
O moleculă preţioasă
Concluziile celui mai nou studiu confirmă rezultatele analizelor precedente, sugerând că rezveratrolul, o moleculă ce se găseşte mai ales în struguri, imită, în cazul cobailor, anumite efecte ale reducerii numărului de calorii, metoda cea mai eficace descoperită până în prezent de a prelungi viaţa mamiferelor şi de a minimaliza efectele îmbătrânirii asupra organismului. Cercetătorii sunt de părere că rezveratrolul poate sta la baza unor tratamente împotriva efectelor îmbătrânirii, însă subliniază că studiul lor s-a bazat pe cobai şi nu pe oameni şi că mai sunt necesare alte teste clinice pentru a analiza mai în amănunt celebra moleculă.
Elena Şerban
Capacitatea de a fi fericit este un lucru predeterminat de gene, evenimentele pozitive din viaţă, precum căsătoria sau naşterea copiilor, având rolul numai de a creşte temporar nivelul acestui sentiment, potrivit unui studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători. Nivelul de bază al fericirii rămâne acelaşi aproape pe tot parcursul vieţii de adult. Chiar şi după evenimente dramatice, precum un deces, nivelul de fericire generală scade, dar revine la medie relativ repede.
Şomajul poate deprima pe termen lung
Specialiştii vorbesc chiar despre un concept nou, „termostatul fericirii”: când survine un eveniment major, pozitiv sau negativ, arcul se întinde, dar revine la starea iniţială relativ repede. Studiul a avut în vedere procesul psihologic numit „adaptare” - modul în care oamenii acceptă noi circumstanţe, negative sau pozitive.
Specialiştii au descoperit că doar şomajul provoacă o scădere pe termen lung a nivelului general de fericire în următorii cinci ani de la eveniment. În urma acestor studii, profesorii au ajuns la concluzia că proverbe vechi precum „timpul le vindecă pe toate” sunt adevărate în majoritatea cazurilor.
Elena Şerban
Cercetătorii elveţieni care au studiat influenţa somnului asupra memoriei au ajuns la concluzia că odihna din timpul nopţii poate fi cea mai bună metodă de a creşte capacitatea memoriei. Specialiştii au descoperit că somnul de noapte are un impact puternic asupra felului în care creierul funcţionează în următoarea zi. Somnul consolidează legăturile dintre celulele nervoase ale creierului, un aspect extrem de important în procesul de învăţare şi memorie. La studiu au participat mai mulţi voluntari, care fie şi-au dezvoltat o nouă deprindere, fie au vizionat anumite imagini pe care mai târziu trebuia să şi le amintească. Sarcina legată de deprindere consta în încercarea de a urmări un punct care se mişca pe un monitor, folosindu-se de un joystick. Câţiva dintre participanţi au avut voie să se odihnească opt ore, în timp ce altora nu le-a fost permis să doarmă deloc sau au avut la dispoziţie foarte puţin timp pentru a se odihni. A doua zi, specialiştii le-au cerut acestora să repete sarcina sau să îşi amintească imaginile văzute cu o zi în urmă, în timp ce creierele lor erau analizate cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI).
Cei care s-au odihnit opt ore au avut cele mai bune rezultate, iar acest lucru a putut fi observat în activitatea înregistrată în creier. Totuşi, în acest moment nu se cunoaşte exact numărul de ore de somn necesare pentru un impact optim asupra organismului.


