Oamenii care desfăşoară activităţi fizice intense sunt mai puţin pasibili de a se îmbolnăvi de cancer, comparativ cu cei care au un stil de viaţă mai sedentar, au anunţat cercetătorii niponi, după ce au interpretat rezultatele unui studiu realizat pe 80.000 de persoane. În cadrul cercetării, persoanele implicate au fost împărţite în patru grupuri, conform cu rata metabolică personală de activitate, determinată de perioada pe care respondenţii o petrec stând, mergând, dormind şi făcând exerciţii.
Chiar dacă psihologia modernă încearcă să-l demoleze pe Freud, niciun om de ştiinţă nu poate nega faptul că orice adolescent, indiferent de sex, este supus unei puternice influenţe materne. Criza accentuată de identitate a părinţilor din zilele noastre îi face pe aceştia să devină prea „sfătuitori”, tocmai din lipsa altor posibilităţi de manifestare a propriei personalităţi, aflate în impas într-o epocă atât de zdruncinată din punct de vedere social.
Una dintre problemele sarcinii este mărirea sânilor şi îngreunarea lor. În mod normal, la o femeie gravidă, circumferinţa pieptului se măreşte cu aproximativ cinci centimetri atât sub bust, cât şi în jurul sânilor. Astfel, pieptul devine mai greu şi are nevoie de susţinere.
Mâncatul în exces şi dietele alimentare cu efect yo-yo (ciclul scădere-recâştigare în greutate) în adolescenţă pot contribui la reducerea speranţei de viaţă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii britanici.
- Pentru femeile mai irascibile, uşor mai nervoase, berea brună este cel mai indicat „dulce” în cazul în care nu se expun prea mult căldurii soarelui sau din bucătărie. Oricum, după cum afirmă specialiştii, berea este cel mai inofensiv „dulce” pentru femei, având un efect antidepresiv şi antistres.
Un subiect extrem de interesant pentru cercetarea medicală, cât şi pentru psihologie şi biologie s-a deschis o dată cu descoperirea toxicologului irlandez Mear Dellian Kingenn, în anul 1971, care a constatat că femeile sunt mult mai atrase de dulciuri decât bărbaţii. După aproape 30 de ani de cercetări, tânăra canadiană Kelly McTool (actualmente cercetătoare la Universitatea Cambridge) a emis cea mai acceptată ipoteză în privinţa acestui fenomen, descoperind întâmplător secretul „femeilor de zahăr”.
În zonele cu climă temperată, biologia modernă consideră vara drept un anotimp prielnic omului. Din acest motiv, în lunile „de foc”, „alimentaţia şi respectarea instinctelor alimentare animale moştenite de Homo Sapiens de la strămoşii săi care au trăit în Africa însorită sunt extrem de importante pentru sănătatea sa”, afirma cu aproape un secol în urmă K. Lorentz, părintele ştiinţelor comportamentale şi fondator al etologiei. Studiile de etologie umană efectuate anul acesta în ţările scandinave şi în Marea Britanie au dovedit că respectarea unor norme de comportament alimentar în timpul căldurilor toride ce se abat vara asupra europenilor joacă un rol mai important asupra stării de sănătate umane decât dietele tipice, ultrastandardizate de consum al diferitelor alimente.
Ochelarii de soare nu ar trebui să lipsească nimănui, mai ales în anotimpul cald. Ochii trebuie protejaţi de razele ultraviolete, pentru că sunt foarte vulnerabili. Oamenii de ştiinţă americani au demonstrat recent că expunerea prelungită la razele ultraviolete poate duce la un risc crescut de cataractă, cea mai importantă cauză a orbirii. Purtând ochelari de soare, aceste riscuri se minimalizează. Însă, pe lângă rolul lor protector, ochelarii de soare sunt un accesoriu ce trebuie să pună în evidenţă trăsăturile frumoase ale chipului. Pentru a nu da greş, citiţi mai jos câteva trucuri pentru a face alegerea potrivită.
Cititul la lumină slabă vă strică ochii, trebuie să beţi opt pahare cu apă pentru a vă menţine sănătoşi, iar raderea repetată a părului de pe picioare determină o creştere mai rapidă a firelor. Acestea sunt doar câteva dintre miturile medicale care au fost desfiinţate de doi oameni de ştiinţă americani. În pofida faptului că nu puţini sunt cei care recomandă consumarea a cel puţin opt pahare cu apă pe zi, cei doi cercetători, Aaron Carroll, din cadrul Institutului Regenstrief, şi Rachel Vreeman, de la University School of Medicine, au precizat că nu există niciun argument ştiinţific în acest sens. Celelalte şase mituri care au fost „tocate mărunt” de cei doi cercetători sunt: 1. Cititul la lumină slabă strică ochii.
Majoritatea experţilor în probleme de vedere sugerează că o astfel de activitate, deşi îl poate face pe cititor să mijească ochii şi să clipească mai des, nu poate produce daune permanente;
2. Bărbieritul (raderea părului de pe picioare, mâini sau alte locuri) face părul să crească mai repede şi mai aspru.
Cercetătorii susţin că această procedură nu are niciun efect asupra densităţii sau a rapidităţii cu care creşte firul de păr. Singurul aspect dovedit a fost acela că prin bărbierit se elimină partea mai fină din vârful firelor de păr nerase, fapt ce face ca acestea să pară mult mai aspre, mai dese şi mai tari;
3. Carnea de curcan are efect de somnifer.
Deşi acest tip de carne conţine un aminoacid numit triptofan, ce are un rol important în somn şi în controlul dispoziţiei, ea nu are însă o cantitate mai mare din acest aminoacid decât puiul sau vita;
4. Omul foloseşte doar 10% din capacitatea creierului.
Acest mit, cunoscut publicului încă din 1907, a fost desfiinţat de studiile moderne, care au demonstrat că nicio parte a creierului nu rămâne inactivă;
5. Părul şi unghiile cresc după moarte.
Total fals, spun cercetătorii, care susţin că această impresie este lăsată de faptul că, după moarte, pielea se usucă şi se retrage. În acest fel, unghiile şi părul par mult mai lungi decât în timpul vieţii;
6. Telefoanele mobile sunt periculoase în spitale.
Cercetătorii au infirmat această temere, demonstrând că telefoanele mobile interferează foarte puţin cu echipamentul medical.
Deficitul de vitamina E, ce apare, în general, din cauza unei alimentaţii dezechilibrate, contribuie la declinul funcţiilor fizice în cazul persoanelor de vârsta a treia, potrivit unui studiu american. Cercetătorii au monitorizat nivelurile din organism ale vitaminelor E, B6, B12 şi D. De asemenea, au măsurat performanţele fizice ale subiecţilor printr-o serie de teste standard. Specialiştii au putut astfel să stabilească faptul că deficitul de vitamina E contribuie la scăderea capacităţilor fizice.
Cercetătorii americani au descoperit 25 de gene-cheie ce „ar putea încetini procesul de îmbătrânire”. Cele 25 de gene-cheie ce joacă un rol crucial în încetinirea procesului de senescenţă şi care ar putea sta la baza unui tratament antiîmbătrânire, au fost identificate în urma analizei drojdiei de bere şi a unui vierme de laborator minuscul, format din doar 1.000 de celule - Caenorhabditis elegans. 

