Cercetătorii canadieni au anunţat în urma unui studiu că alăptarea pe termen lung favorizează dezvoltarea cognitivă şi inteligenţa bebeluşilor. Studii anterioare au stabilit deja o legătură între alăptare şi dezvoltarea creierului, însă noua lucrare, coordonată de profesorul de pediatrie, epidemiologie şi statistică Michael Kramer, de la Universitatea McGill din Montreal, reprezintă cel mai mare studiu efectuat vreodată pe un eşantion aleatoriu. 
Consumul de vin provoacă mai multe stricăciuni în creier decât berea sau băuturile alcoolice tari, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii germani de la Universitatea din Göttingen. Conform acestora, vinul afectează hipocampul, zona asociată memoriei şi orientării spaţiale, una dintre primele regiuni din creier vizată de degenerare în maladia Alzheimer. Rezultatele acestui studiu îi privesc mai ales pe consumatorii de alcool din clasa medie, majoritatea fiind convinşi că vinul este benefic pentru sănătate.
Expunerea excesivă, fără protecţie, precum şi nerăbdarea pentru a obţine mult lăudatul bronz pot avea consecinţe serioase. Vara aduce cu ea temperaturi ridicate, vacanţă şi foarte mult soare. Însă nerăbdarea omului modern de a obţine culoarea arămie a pielii cât mai rapid se poate solda cu traume destul de mari pentru organism. 
Bolnavii de cancer ar putea scăpa de chimioterapie. O veste cum nu se putea mai bună pentru milioanele de bolnavi din întreaga lume. Cercetătorii americani au ajuns la această concluzie testând de mai mulţi ani înlocuirea acestui tratament cu medicamente ce „înfometează tumoarea canceroasă”.
Un studiu realizat de un cercetător american confirmă ideea că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei, pentru că poate ajuta la pierderea kilogramelor în plus. Potrivit autoarei acestei cercetări, profesor Daniela Jakubowicz, de la Universitatea Virginia Commonwealth, femeile supraponderale care consumă la micul dejun jumătate din numărul zilnic de calorii pierd mai mult în greutate decât cele care iau un mic dejun frugal. Cercetătorul este de părere că micul dejun frugal are, de fapt, un efect nedorit, acela de a creşte pofta pentru anumite alimente. 
Deşi unii medici nu recomandă tratamentul pentru albirea dinţilor, milioane de oameni folosesc din ce în ce mai des această tehnică. Dar pentru a avea o dantură sănătoasă şi, implicit, dinţi mai albi, în primul rând trebuie să ne ferim de carii. Şi cum altfel, decât printr-o igienă bucală riguroasă? Din cauza alimentaţiei suprarafinate, a alimentelor lipicioase, a tutunului şi a cafelei, dinţii nu se pot autocurăţa eficace, de aceea este necesară folosirea de cel puţin două ori pe zi a periuţei de dinţi şi a pastei dentare. Să fie tratamentele de albire un moft impus de societate sau o necesitate? Timpul va demonstra.
Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai importante cauze (ce pot fi prevenite) de morbiditate şi de moarte prematură atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, estimată a fi responsabilă pentru 6% din decese la nivel mondial. Până la vârsta de 50 de ani, unul din cinci oameni au hipertensiune arterială, după vârsta de 50 de ani, unul din trei, iar după vârsta de 65 de ani, doi din trei oameni au hipertensiune arterială.
Nici la noi situaţia nu este îmbucurătoare. Aproximativ cinci milioane de români suferă de hipertensiune arterială, 42% dintre ei nu ştiau însă că au această maladie, iar dintre cei care cunosc acest lucru, doar 61% urmează un tratament. Aceste statistici au fost făcute publice de Eduard Apetrei, preşedintele grupului de lucru HTA, al Societăţii de Cardiologie, la 26 mai, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării unei campanii naţionale de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă HTA şi de prevenire a maladiei.
Micuţii care merg la creşă sau sunt îngrijiţi de bonă prezintă cu 30% mai puţine riscuri de a se îmbolnăvi de leucemie, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Lucrarea, coordonată de Patricia Buffer, de la Universitatea din Berkeley, California, este o trecere în revistă a 14 studii la care au participat 6.108 copii suferind de leucemie şi 13.704 copii sănătoşi. „Per total, am remarcat o reducere cu 30% a riscului de leucemie la copiii care au mers la o creşă sau au fost îngrijiţi de o bonă, având oportunitatea de a dezvolta relaţii sociale sau de a fi înconjuraţi de alţi copii în prima perioadă a vieţii, faţă de copiii care nu au avut astfel de experienţe”, a explicat Buffer. 
Creşterea în greutate ar putea fi bună pentru suferinzii de diabet de tipul I, cea mai rară formă a acestei boli, potrivit unui studiu realizat în SUA. Se pare că pacienţii care s-au îngrăşat de-a lungul timpului (chiar şi obezii) au prezentat mai puţine probabilităţi de a deceda faţă de ceilalţi. În concluzie, persoanele bolnave de diabet de tipul I cel mai expuse riscului de a muri aveau greutatea sub limita normală.
Afectează mai ales tinerii
Se ştie că bolnavii cu diabet de tipul I au adesea o greutate sub limita normală, iar cei care au reuşit să câştige în greutate au prezentat mai multe probabilităţi de a controla mai bine boala, a indicat profesorul Trevor Orchard, unul dintre autorii lucrării ştiinţifice. La studiu au participat 655 de pacienţi care au fost monitorizaţi timp de 20 de ani.
Diabetul, caracterizat printr-un nivel ridicat al glucozei în sânge, are două forme. În cazul tipului II, favorizat de obezitate şi de stilul de viaţă sedentar, pacienţilor li se spune să încerce să-şi aducă greutatea la limite normale. În schimb, diabetul de tip I, ce afectează mai ales tinerii, este o boală autoimună, ce distruge celulele pancreasului. Pancreasul este cel care fabrică insulina şi care are ca rol transformarea zahărului (glucozei) în energie. În ambele tipuri de diabet, excesul de zahăr din sânge afectează multe organe din corp, precum ochii, rinichii şi inima.
Elena Şerban
Alergia reprezintă o reacţie a organismului la contactul cu anumite substanţe alergene ce se găsesc în alimente, medicamente, praf, aer etc. Cele mai frecvente reacţii alergice ale organismului se produc la nivelul pielii, mucoaselor şi al căilor respiratorii. Cauzele ce pot duce la declanşarea alergiilor sunt multiple: poluarea atmosferică, detergenţii, sporii de mucegai, părul de pisică, gândacii de bucătărie, acarienii (ce supravieţuiesc în mochete, saltele, covoare sau chiar în peruci), alimentele, polenul, veninul provenit din muşcături de animale, înţepăturile de albine sau păianjeni, medicamentele sau vaccinurile, produsele cosmetice etc.