Consumul de vin provoacă mai multe stricăciuni în creier decât berea sau băuturile alcoolice tari, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii germani de la Universitatea din Göttingen. Conform acestora, vinul afectează hipocampul, zona asociată memoriei şi orientării spaţiale, una dintre primele regiuni din creier vizată de degenerare în maladia Alzheimer. Rezultatele acestui studiu îi privesc mai ales pe consumatorii de alcool din clasa medie, majoritatea fiind convinşi că vinul este benefic pentru sănătate.
Read more: Vinul, mai dăunător decât berea
Deşi unii medici nu recomandă tratamentul pentru albirea dinţilor, milioane de oameni folosesc din ce în ce mai des această tehnică. Dar pentru a avea o dantură sănătoasă şi, implicit, dinţi mai albi, în primul rând trebuie să ne ferim de carii. Şi cum altfel, decât printr-o igienă bucală riguroasă? Din cauza alimentaţiei suprarafinate, a alimentelor lipicioase, a tutunului şi a cafelei, dinţii nu se pot autocurăţa eficace, de aceea este necesară folosirea de cel puţin două ori pe zi a periuţei de dinţi şi a pastei dentare. Să fie tratamentele de albire un moft impus de societate sau o necesitate? Timpul va demonstra.
Read more: Albirea dinţilor, modă sau necesitate? Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai importante cauze (ce pot fi prevenite) de morbiditate şi de moarte prematură atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, estimată a fi responsabilă pentru 6% din decese la nivel mondial. Până la vârsta de 50 de ani, unul din cinci oameni au hipertensiune arterială, după vârsta de 50 de ani, unul din trei, iar după vârsta de 65 de ani, doi din trei oameni au hipertensiune arterială.
Nici la noi situaţia nu este îmbucurătoare. Aproximativ cinci milioane de români suferă de hipertensiune arterială, 42% dintre ei nu ştiau însă că au această maladie, iar dintre cei care cunosc acest lucru, doar 61% urmează un tratament. Aceste statistici au fost făcute publice de Eduard Apetrei, preşedintele grupului de lucru HTA, al Societăţii de Cardiologie, la 26 mai, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării unei campanii naţionale de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă HTA şi de prevenire a maladiei.
Creşterea în greutate ar putea fi bună pentru suferinzii de diabet de tipul I, cea mai rară formă a acestei boli, potrivit unui studiu realizat în SUA. Se pare că pacienţii care s-au îngrăşat de-a lungul timpului (chiar şi obezii) au prezentat mai puţine probabilităţi de a deceda faţă de ceilalţi. În concluzie, persoanele bolnave de diabet de tipul I cel mai expuse riscului de a muri aveau greutatea sub limita normală.
Afectează mai ales tinerii
Se ştie că bolnavii cu diabet de tipul I au adesea o greutate sub limita normală, iar cei care au reuşit să câştige în greutate au prezentat mai multe probabilităţi de a controla mai bine boala, a indicat profesorul Trevor Orchard, unul dintre autorii lucrării ştiinţifice. La studiu au participat 655 de pacienţi care au fost monitorizaţi timp de 20 de ani.
Diabetul, caracterizat printr-un nivel ridicat al glucozei în sânge, are două forme. În cazul tipului II, favorizat de obezitate şi de stilul de viaţă sedentar, pacienţilor li se spune să încerce să-şi aducă greutatea la limite normale. În schimb, diabetul de tip I, ce afectează mai ales tinerii, este o boală autoimună, ce distruge celulele pancreasului. Pancreasul este cel care fabrică insulina şi care are ca rol transformarea zahărului (glucozei) în energie. În ambele tipuri de diabet, excesul de zahăr din sânge afectează multe organe din corp, precum ochii, rinichii şi inima.
Elena Şerban