Capacitatea de a fi fericit este un lucru predeterminat de gene, evenimentele pozitive din viaţă, precum căsătoria sau naşterea copiilor, având rolul numai de a creşte temporar nivelul acestui sentiment, potrivit unui studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători. Nivelul de bază al fericirii rămâne acelaşi aproape pe tot parcursul vieţii de adult. Chiar şi după evenimente dramatice, precum un deces, nivelul de fericire generală scade, dar revine la medie relativ repede.
Şomajul poate deprima pe termen lung
Specialiştii vorbesc chiar despre un concept nou, „termostatul fericirii”: când survine un eveniment major, pozitiv sau negativ, arcul se întinde, dar revine la starea iniţială relativ repede. Studiul a avut în vedere procesul psihologic numit „adaptare” - modul în care oamenii acceptă noi circumstanţe, negative sau pozitive.
Specialiştii au descoperit că doar şomajul provoacă o scădere pe termen lung a nivelului general de fericire în următorii cinci ani de la eveniment. În urma acestor studii, profesorii au ajuns la concluzia că proverbe vechi precum „timpul le vindecă pe toate” sunt adevărate în majoritatea cazurilor.
Elena Şerban
Câţiva dintre participanţi au avut voie să se odihnească opt ore, în timp ce altora nu le-a fost permis să doarmă deloc sau au avut la dispoziţie foarte puţin timp pentru a se odihni. A doua zi, specialiştii le-au cerut acestora să repete sarcina sau să îşi amintească imaginile văzute cu o zi în urmă, în timp ce creierele lor erau analizate cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI).
Cei care s-au odihnit opt ore au avut cele mai bune rezultate, iar acest lucru a putut fi observat în activitatea înregistrată în creier. Totuşi, în acest moment nu se cunoaşte exact numărul de ore de somn necesare pentru un impact optim asupra organismului.
Oamenii care desfăşoară activităţi fizice intense sunt mai puţin pasibili de a se îmbolnăvi de cancer, comparativ cu cei care au un stil de viaţă mai sedentar, au anunţat cercetătorii niponi, după ce au interpretat rezultatele unui studiu realizat pe 80.000 de persoane. În cadrul cercetării, persoanele implicate au fost împărţite în patru grupuri, conform cu rata metabolică personală de activitate, determinată de perioada pe care respondenţii o petrec stând, mergând, dormind şi făcând exerciţii.
1. Cititul la lumină slabă strică ochii.
Majoritatea experţilor în probleme de vedere sugerează că o astfel de activitate, deşi îl poate face pe cititor să mijească ochii şi să clipească mai des, nu poate produce daune permanente;
2. Bărbieritul (raderea părului de pe picioare, mâini sau alte locuri) face părul să crească mai repede şi mai aspru.
Cercetătorii susţin că această procedură nu are niciun efect asupra densităţii sau a rapidităţii cu care creşte firul de păr. Singurul aspect dovedit a fost acela că prin bărbierit se elimină partea mai fină din vârful firelor de păr nerase, fapt ce face ca acestea să pară mult mai aspre, mai dese şi mai tari;
3. Carnea de curcan are efect de somnifer.
Deşi acest tip de carne conţine un aminoacid numit triptofan, ce are un rol important în somn şi în controlul dispoziţiei, ea nu are însă o cantitate mai mare din acest aminoacid decât puiul sau vita;
4. Omul foloseşte doar 10% din capacitatea creierului.
Acest mit, cunoscut publicului încă din 1907, a fost desfiinţat de studiile moderne, care au demonstrat că nicio parte a creierului nu rămâne inactivă;
5. Părul şi unghiile cresc după moarte.
Total fals, spun cercetătorii, care susţin că această impresie este lăsată de faptul că, după moarte, pielea se usucă şi se retrage. În acest fel, unghiile şi părul par mult mai lungi decât în timpul vieţii;
6. Telefoanele mobile sunt periculoase în spitale.
Cercetătorii au infirmat această temere, demonstrând că telefoanele mobile interferează foarte puţin cu echipamentul medical.