Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai importante cauze (ce pot fi prevenite) de morbiditate şi de moarte prematură atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, estimată a fi responsabilă pentru 6% din decese la nivel mondial. Până la vârsta de 50 de ani, unul din cinci oameni au hipertensiune arterială, după vârsta de 50 de ani, unul din trei, iar după vârsta de 65 de ani, doi din trei oameni au hipertensiune arterială.
Nici la noi situaţia nu este îmbucurătoare. Aproximativ cinci milioane de români suferă de hipertensiune arterială, 42% dintre ei nu ştiau însă că au această maladie, iar dintre cei care cunosc acest lucru, doar 61% urmează un tratament. Aceste statistici au fost făcute publice de Eduard Apetrei, preşedintele grupului de lucru HTA, al Societăţii de Cardiologie, la 26 mai, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării unei campanii naţionale de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă HTA şi de prevenire a maladiei.
Micuţii care merg la creşă sau sunt îngrijiţi de bonă prezintă cu 30% mai puţine riscuri de a se îmbolnăvi de leucemie, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Lucrarea, coordonată de Patricia Buffer, de la Universitatea din Berkeley, California, este o trecere în revistă a 14 studii la care au participat 6.108 copii suferind de leucemie şi 13.704 copii sănătoşi. „Per total, am remarcat o reducere cu 30% a riscului de leucemie la copiii care au mers la o creşă sau au fost îngrijiţi de o bonă, având oportunitatea de a dezvolta relaţii sociale sau de a fi înconjuraţi de alţi copii în prima perioadă a vieţii, faţă de copiii care nu au avut astfel de experienţe”, a explicat Buffer. 
Creşterea în greutate ar putea fi bună pentru suferinzii de diabet de tipul I, cea mai rară formă a acestei boli, potrivit unui studiu realizat în SUA. Se pare că pacienţii care s-au îngrăşat de-a lungul timpului (chiar şi obezii) au prezentat mai puţine probabilităţi de a deceda faţă de ceilalţi. În concluzie, persoanele bolnave de diabet de tipul I cel mai expuse riscului de a muri aveau greutatea sub limita normală.
Afectează mai ales tinerii
Se ştie că bolnavii cu diabet de tipul I au adesea o greutate sub limita normală, iar cei care au reuşit să câştige în greutate au prezentat mai multe probabilităţi de a controla mai bine boala, a indicat profesorul Trevor Orchard, unul dintre autorii lucrării ştiinţifice. La studiu au participat 655 de pacienţi care au fost monitorizaţi timp de 20 de ani.
Diabetul, caracterizat printr-un nivel ridicat al glucozei în sânge, are două forme. În cazul tipului II, favorizat de obezitate şi de stilul de viaţă sedentar, pacienţilor li se spune să încerce să-şi aducă greutatea la limite normale. În schimb, diabetul de tip I, ce afectează mai ales tinerii, este o boală autoimună, ce distruge celulele pancreasului. Pancreasul este cel care fabrică insulina şi care are ca rol transformarea zahărului (glucozei) în energie. În ambele tipuri de diabet, excesul de zahăr din sânge afectează multe organe din corp, precum ochii, rinichii şi inima.
Elena Şerban
Alergia reprezintă o reacţie a organismului la contactul cu anumite substanţe alergene ce se găsesc în alimente, medicamente, praf, aer etc. Cele mai frecvente reacţii alergice ale organismului se produc la nivelul pielii, mucoaselor şi al căilor respiratorii. Cauzele ce pot duce la declanşarea alergiilor sunt multiple: poluarea atmosferică, detergenţii, sporii de mucegai, părul de pisică, gândacii de bucătărie, acarienii (ce supravieţuiesc în mochete, saltele, covoare sau chiar în peruci), alimentele, polenul, veninul provenit din muşcături de animale, înţepăturile de albine sau păianjeni, medicamentele sau vaccinurile, produsele cosmetice etc. 
Adoptarea timp de şase ani a unui regim alimentar potrivit, asociat cu exerciţii fizice, poate contribui la amânarea cu 14 ani a apariţiei diabetului la persoanele care prezintă riscuri mari de a dezvolta boala, potrivit unui studiu coordonat de profesorul chinez Guangwei Li. 
A venit vara. Cu soare, căldură, plimbări în parc… Ce plăcere. Şi totuşi, aceste ieşiri în parc au, în afară de părţile bune, şi câteva aspecte neplăcute. Vorbim aici de ciupiturile insectelor. Întrucât sunt situaţii în care aceste muşcături fac foarte rău persoanei care trece prin aşa ceva, vă prezentăm mai jos câteva modalităţi de a minimiza efectele ciupiturilor. Înţepăturile insectelor provoacă de obicei umflături minore, roşeaţă, durere şi mâncărimi, reacţii ce pot dura de la câteva ore la câteva zile. 
Femeile care sunt supuse stresului pe timpul sarcinii prezintă mai multe probabilităţi de a naşte copii care să dezvolte alergii sau astm, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Specialiştii de la şcoala medicală Harvard, Boston, cred că dezvoltarea sistemului imunitar al fătului poate fi afectată de stresul la care este supusă mama, probabil din cauza hormonilor stresului, precum cortizolul.
O proteină umană ar putea sta la baza unui tratament eficace de combatere a retrovirusului ce provoacă apariţia maladiei SIDA, HIV, neutralizând rezistenţa patogenă la medicamentele antiretrovirale, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Aceştia spun că au reuşit, în laborator, să blocheze o infecţie cu HIV prin dezactivarea proteinei umane ITK, activă în limfocitele T, celule-cheie ale sistemului imunitar al organismului.