Sănătate

Zahărul alb şi unii îndulcitori fac ravagii în organism

de Gabriela Niculescu

Mulţi specialişti atrag atenţia asupra efectelor nocive ale zahărului şi îl consideră responsabil, în mare parte, pentru patologia umană a ultimului secol. Destui nutriţionişti numesc zahărul rafinat „moartea albă”. După carne, el ocupă primul loc în scurtarea vieţii. Înşelător prin gust, stârneşte în organism o furtună de dezechilibre şi, cu toate acestea, nu multă lume ştie că dulciurile, pe lângă faptul că provoacă diabet, favorizează depunerile de colesterol şi supun inima la eforturi suplimentare. Pe scurt, plătim plăcerea gustativă cu felii de sănătate. De aceea vă vom prezenta îndulcitorii care nu distrug organismul: mierea şi dulcostevina, iar ca produs de compromis, zahărul invertit.

Insuficienţa cardiacă „bate“ cancerul

de Cătălina Tăgârţă

Insuficienţa cardiacă e o problemă gravă de sănătate. În România sunt maximum 100.000 de cazuri declarate, însă neoficial cifra variază între jumătate de milion şi un milion. Adevărata cale de a rezolva problema e să se acţioneze cu mult înainte ca aceasta să devină de gravitate maximă. Când vorbim despre frecvenţă cardiacă apare o confuzie majoră în identificarea ei cu tensiunea arterială. Un studiu realizat pe 80 de persoane cu vârste peste 35 de ani arată că majoritatea confundă pulsul cu tensiunea arterială.

Ştiri sănătoase (375)

de Dana Purgaru

Numărul bolnavilor de cancer va creşte dramatic

Stilul de viaţă nesănătos şi îmbătrânirea populaţiei vor face ca, la nivel global, numărul cazurilor de cancer să crească dramatic în următoarele două decenii, arată un studiu realizat de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului. Se pare că de la 12,7 milioane de cazuri noi înregistrate în 2008 se va ajunge, în 2030, la 22,2 milioane de cazuri noi - o creştere de peste 75%. Ţările în curs de dezvoltare vor prezenta, estimează specialiştii, creşterile cele mai mari ale incidenţei cancerului, de până la 90%.

„Există peste 80 de boli ale somnului“

de Cătălina Tăgârţă

Somnologia este un domeniu puţin cunoscut în România, deşi departamentul din cadrul Institutului de Pneumofiziologie Marius Nasta din Bucureşti funcţionează din anul 1997, fiind primul de acest gen din ţară şi totodată cel mai bine echipat. Doctor Oana Deleanu (foto), medic primar pneumolog, competenţă somnologie, ne-a explicat care sunt cele mai importante boli ale somnului.

Tehnici plăcute de detoxificare

de Cătălina Tăgârţă

Din când în când, e important să ne „despovărăm” organismul de reziduurile acumulate. Claudia Gheorghe (foto), reprezentanta cabinetului Estetica Plus Consulting, din Bucureşti, ne-a vorbit despre câteva metode moderne şi foarte eficiente de detoxificare: Detox-spa, capsula Heaven Spa şi tratamentul UCW (sau detoxificarea cu argilă).

Ticurile sau oftatul, semne că avem nevoie de magneziu

de Cătălina Tăgârţă

Magneziul este o substanţă minerală vitală pentru buna funcţionare a organismului. E necesar reglării unor importante funcţii nervoase, contribuie la mărirea rezistenţei organismului la stres, iar împreună cu calciul intervine în activităţile musculare. De asemenea, ajută muşchiul inimii să funcţioneze corect şi participă la transformarea zahărului din sânge în energie.

Ştiri sănătoase (374)

de Dana Purgaru

Injecţia fără ac va deveni realitate

Cercetătorii de la Universitatea americană MIT lucrează la o tehnologie de injectare ce nu necesită ac a substanţelor în corpul uman. Astfel, în viitor, doctorii ar putea administra medicamente utilizând un jet de înaltă presiune, cu un diametru similar cu cel al trompei unui ţânţar, ce pătrunde în piele fără a mai fi nevoie de ace şi injectează substanţe la o viteză similară cu cea a sunetului.

Diabetul, vindecat cu ajutorul unui transplant

de Cătălina Tăgârţă

Recent s-a tot vorbit despre tratarea definitivă a diabetului prin operaţii, termenul nou-introdus fiind „chirurgie metabolică”. Totul a pornit de la ideea că, dacă pancreasul nu mai produce insulină, este logic ca, prin înlocuirea lui, diabetul zaharat de tip I să fie vindecat. În acest fel se elimină necesitatea de a administra insulină, de a măsura glicemia şi de a urma o dietă strictă. Însă, realizarea transplantului de pancreas nu este deloc o procedură uşoară, la îndemâna oricui. E vorba despre o intervenţie chirurgicală care implică multe riscuri, un timp însemnat de recuperare şi medicamente imunosupresoare care suprimă răspunsul imun şi previn respingerea organului. De asemenea, se pare că primele trei săptămâni după operaţie implică un program strict de medicaţie, teste de sânge şi o monitorizare atentă. Rodica Cibea (foto), medic specialist în diabet la Clinica MedLife, ne-a spus mai multe despre această afecţiune şi despre obstacolele transplantului.

10% dintre mămicile românce recoltează celule stem

de Cătălina Tăgârţă

Tratează circa 70 de afecţiuni şi au un succes „nebun”, mai ales în rândul părinţilor din ţara noastră. Deşi poate părea greu de crezut, în ciuda dificultăţilor băneşti şi a lipsei de educaţie de care se tot vorbeşte, aproximativ 10% dintre mămicile românce optează anual pentru recoltarea de celule stem din cordonul ombilical. Acesta nu poate fi decât un lucru îmbucurător, însă pentru a creşte acest număr şi a facilita accesul cât mai multor părinţi la sănătatea copiilor lor prin informarea corectă şi continuă asupra celulelor stem a fost înfiinţată Asociaţia Română a Băncilor Acreditate de Celule Stem din România (ARBACS).

Întâia bancă de celule stem hematopoietice într-un spital de stat

de Cătălina Tăgârţă

Cunoscut drept cel mai important institut medical din România, Institutul Clinic Fundeni a inaugurat, luna aceasta, prima bancă de celule stem hematopoietice a unei unităţi sanitare de stat. Potrivit reprezentanţilor institutului, valoarea investiţiei s-a ridicat la 250.000 de euro, ceea ce înseamnă foarte puţin, având în vedere faptul că statul plăteşte un preţ de 100.000 de euro pentru un singur pacient care pleacă în străinătate pentru transplant.

Ştiri sănătoase (373)

de Dana Purgaru

Colesterolul „bun“ nu mai e la fel de... bun

Conform teoriilor medicale acceptate până de curând, cu cât aveam un nivel mai crescut de HDL, supranumit şi colesterolul „bun”, cu atât riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare era mai mic. Acum, însă, noile cercetări demonstrează că oamenii care moştenesc gene ce le asigură un nivel ridicat de HDL de-a lungul vieţii au un risc de apariţie a bolilor de inimă similar cu cel al restului oamenilor. Read more: Ştiri sănătoase (373)