de Cătălina Tăgârță

Resuscitarea cardio-pulmonară (RCP) este o tehnică de prim ajutor utilizată în numeroase situații de urgență (infarct miocardic, înec, în cazul în care victima nu mai respiră din orice altă cauză sau dacă prezintă o întrerupere a circulației sângelui). RCP presupune asocierea dintre respirația artificială și resuscitarea cardiacă, scopul fiind menținerea fluxului sangvin la creier și la celelalte organe vitale; întrucât, dacă activitatea inimii este oprită, întreruperea aportului de oxigen poate afecta grav creierul în numai câteva minute.

Dacă nu se intervine, în opt-zece minute survine decesul

Dacă nu se intervine imediat, decesul intervine adesea într-un interval de opt până la zece minute. Așadar, timpul în aceste situații critice este extrem de important, și, indiferent dacă bolnavul vă este sau nu rudă, sub nicio formă nu trebuie să vă panicați. Cel mai bine ar fi să faceți cursuri de prim ajutor sau să vă documentați cu privire la manevrele de resuscitare cardiovasculare.

Verificați dacă victima este conștientă

Iată cum ar trebui să acționați într-o astfel de situație. În primul rând, e bine de știut că sunt mai multe etape care trebuie parcurse în ordinea dată:

1. Mai întâi verificați dacă victima este conștientă. O puteți scutura ușor de umeri sau strigați-o tare, să vă audă;
2. Dacă victima răspunde, supravegheați-o și în caz de nevoie chemați ajutor specializat.
   Dacă nu răspunde, treceți la eliberarea căilor aeriene și la verificarea respirației. În acest sens, înclinați capul pe spate și ridicați-i bărbia, ținând o mână pe creștetul capului și două degete din cealaltă pe bărbie. Priviți victima cu grijă, pentru a vedea ce se întâmplă. Dacă respiră, ar trebui să auziți sau să simțiți. Însă atenție! Acest lucru nu trebuie să vă ia mai mult de zece secunde;
3. Dacă victima nu respiră normal sau deloc și este inconștientă, apelați mai întâi numărul de urgență 112, apoi treceți la restabilirea respirației și a circulației.

Ciclul de resuscitare începe și se termină cu ventilație

Efectuați 30 de compresii toracice și două respirații salvatoare, căci fiecare ciclu de resuscitare începe cu ventilație și se termină cu ventilație.

Pentru început, îngenuncheați lângă pacient, care trebuie să fie întins pe spate, pe un teren plan. Așezați-i capul în hiperextensie (deci pe spate, cu fruntea ridicată), mențineți-i gura ușor întredeschisă cu o mână, în timp ce cu cealaltă susțineți-i fruntea și pensați nasul. Inspirați profund aer, așezați etanș gura pe cea a victimei și insuflați aer vreme de două-trei secunde. În același timp, verificați dacă toracele se ridică atunci când insuflați. Fiecare respirație trebuie să fie suficient de puternică astfel încât toracele să se ridice. După aceea, țineți capul în continuare în hiperextensie, cu bărbia ridicată, îndepărtând gura de la gura victimei și lăsând toracele victimei să revină la normal. Atenție! Volumul de aer pe care îl insuflați este mai important decât ritmul în care îl administrați! Apoi treceți imediat la masajul cardiac...

În timpul compresiei, sternul se cufundă patru centimetri

Tehnica masajului cardiac extern este următoarea. Îngenuncheat lângă victima așezată pe spate pe un plan dur, localizați punctul de compresie situat în partea inferioară a sternului. Urmăriți cu degetul inelar marginea inferioară a ultimei coaste până la locul de întâlnire a coastelor. La acest nivel, lângă acest deget, așezați alte două degete, respectiv degetul mijlociu și pe cel arătător, după care așezați podul palmei celeilalte mâini tangent la cele două degete plasate pe piept. Acesta este locul în care trebuie făcute compresiunile toracice (palma mâinii stângi trebuie să stea dedesubt, cu degetele desfăcute, întinse, dar ridicate, deci nesprijinite pe torace, iar cealaltă mână, deasupra). Cu coatele întinse, cu brațele perpendicular pe stern, linia umerilor să fie paralelă cu linia longitudinală a pacientului, executați compresiunile, astfel încât să înfundați sternul cu o adâncime de aproximativ patru-cinci centimetri, în timp ce numărați compresiile cu voce tare, iar la final faceți din nou respirație artificială. Continuați așa până la sosirea echipajului medical.

În caz de urgenţă, înainte de începerea resuscitării, nu uitaţi să apelaţi numărul unic 112

Metoda Heimlich salvează vieţi

În cazul copiilor, mai frecvent decât stopul cardiac sau pierderea cunoștinței din diverse motive, este înecatul cu diverse obiecte sau produse alimentare, de la boabe de strugure până la bomboane și multe altele. În această situație, e foarte important ca părinții să știe să aplice manevra Heimlich, cu ajutorul căreia au fost salvați până acum milioane de copii.

Bebeluși

Iată ce trebuie să faceți în cazul în care micuțul dumneavoastră s-a înecat cu un obiect. Așezaţi-l cu fața în jos, pe antebraț, susținându-i bărbia cu mâna. Sprijiniți-vă antebrațul pe coapsă și aplicați-i patru lovituri pe spate, între omoplați. Loviturile trebuie să fie ferme, dar mai blânde decât în cazul unui adult. Dacă această manevră nu dă rezultate, întoarceți copilul cu fața în sus și apăsați de patru ori în cutia toracică, punând două degete la un lat de deget sub o linie imaginară ce unește mameloanele. Apăsați în jos și înainte, spre cap. La nevoie, repetați ambele proceduri.

Copii mai mari de 1 an

În cazul în care copilul este mai mare de 1 an, manevra Heimlich se aplică astfel: așezați-vă în spatele copilului, cu brațele în jurul taliei sale. Plasați degetul mare pe abdomenul micuţului, între ombilic și stern. Acoperiți pumnul strâns cu cealaltă mână și efectuați patru mișcări de împingere în sus (ridicare a copilului), rapid și cu forță. Această manevră crește presiunea în abdomen, împingând diafragma în sus, lucru care, la rândul său, duce la creșterea presiunii aerului din plămâni, forțând astfel ieșirea corpului străin din trahee.

Repetați manevra de șase sau de zece ori, până când copilul reușește să scoată obiectul prin tuse. Dacă obiectul aspirat pe trahee apare în gura copilului sau în gâtul acestuia, îndepărtați-l cu degetele.

În cazul în care copilul este întins pe jos, puneți podul palmei pe abdomenul lui, între ombilic și stern. Apoi, așezați cealaltă mână peste prima, ținând coatele întinse. Efectuați patru mișcări de împingere în jos și către cap, rapid și cu forță.