de Dana Purgaru
Fiecare cetățean român care plătește impozite și taxe statului, care este responsabil și dorește să știe cum este gestionat banul public, care își dorește ca aceia pe care i-a ales să-și respecte promisiunile are dreptul să solicite și să primească informații publice. Însă, pentru a primi datele necesare este bine să fie cunoscute prevederile legislației în acest domeniu.
Un drept garantat de Constituție
Principalele reglementări privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 19: „Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei; acest drept include libertatea de a susţine opinii fără nicio interferenţă şi de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace, indiferent de frontiere” și Constituţia României, art. 31: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”. De asemenea, garantează accesul la informații publice Legea nr. 544/2001 și Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.
Trebuie delimitate datele cu acces restricționat
Pentru a putea cere însă informații de interes public trebuie mai întâi înțeles care sunt acestea. Astfel, datele de interes public sunt orice informații produse sau gestionate de instituţiile sau de autorităţile publice. Spre deosebire de acestea, informațiile clasificate sunt cele la care accesul este limitat prin lege (domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice dacă sunt clasificate, informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale; informaţiile cu privire la datele personale dacă accesul la acestea nu este reglementat prin lege, informaţiile privind procedura în momentul anchetei penale sau disciplinare dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau un interes legitim al unei persoane, informaţiile privind procedurile judiciare dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces și informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor).
Pot fi furnizate la cerere sau din oficiu
Informaţiile furnizate la cerere sunt acele date pentru care furnizarea este posibilă numai în urma unei solicitări. Acestea pot fi obținute verbal, la birourile de informare publică sau la persoanele responsabile de informarea publică. În cazul în care este disponibilă, informaţia solicitată va fi furnizată pe loc. Dacă nu este posibil acest lucru, solicitanții sunt îndrumați să depună o solicitare în scris. În scris, cererile pot fi pe suport de hârtie sau electronic (e-mail) și sunt înregistrate. Spre deosebire de datele care pot fi solicitate autorităților, există și informații din oficiu, pe care instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să le facă publice fără a exista o solicitare în acest sens. Informaţiile din oficiu sunt disponibile în Punctele de informare-documentare ale instituţiilor și autorităţilor publice, în Monitorul Oficial sau în mijloacele de informare în masă, precum şi în publicaţiile proprii sau în pagina de internet.
Nu se percep taxe
Răspunsul la solicitările de informații publice se poate solicita şi pe suport electronic (e-mail) dacă birourile de informare publică deţin mijloacele tehnice necesare. În ceea ce privește costurile, accesul la informaţiile de interes public este gratuit. Astfel, nimeni nu trebuie să plătească pentru serviciile de căutare şi de identificare a informaţiilor solicitate. Însă, în cazul în care se solicită copii de pe documentele oficiale, trebuie achitată contravaloarea serviciilor de copiere. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a răspunde în scris la solicitare în termen de zece zile lucrătoare de la depunerea cererii; în cazul în care durata necesară pentru identificarea informaţiei solicitate depăşeşte acest termen, răspunsul va fi comunicat solicitantului în cel mult 30 de zile lucrătoare de la depunerea cererii, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de zece zile. Dacă informaţia solicitată este considerată a fi o informaţie exceptată de la liberul acces, în cel mult cinci zile lucrătoare veți fi înştiinţați în scris despre acest fapt.
Atenţie! Persoana care consideră că i-a fost lezat dreptul de liber acces la informaţie se poate adresa justiției, dar numai după aşteptarea răspunsului la solicitarea iniţială sau după răspunsul la reclamaţia administrativă.
Refuzul tacit poate fi reclamat
În cazul în care o persoană consideră că i-a fost încălcat dreptul de liber acces la informaţie, poate depune o reclamație în cel mult 30 de zile de la comunicarea refuzului explicit sau tacit al instituţiei. Reclamaţia trebuie adresată conducătorului autorităţii sau instituţiei căreia i s-a adresat solicitarea, iar acesta este obligat ca, în urma unei anchete administrative, să dea un răspuns în cel mult 15 zile. Dacă reclamaţia este întemeiată, răspunsul va conţine informaţiile de interes public solicitate iniţial şi va menţiona sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului vinovat. De asemenea, persoana care consideră că i-a fost lezat dreptul de liber acces la informaţie se poate adresa justiției, dar numai după aşteptarea răspunsului la solicitarea iniţială sau după răspunsul la reclamaţia administrativă. Plângerea se depune la secţia de contencios administrativ a tribunalului din raza de domiciliu sau în a cărui rază teritorială se află sediul instituţiei împricinate, în 30 de zile de la expirarea termenului legal de primire a răspunsului. Instanţa poate obliga instituția să furnizeze informaţiile solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale. În cazul în care persoana care a solicitat datele este nemulţumită de hotărârea instanţei, aceasta poate fi atacată prin recurs la Curtea de Apel. Decizia Curţii de Apel e definitivă şi irevocabilă. Acţiunea depusă la prima instanţă, cât şi recursul de la Curtea de Apel sunt scutite de la plata taxei de timbru.