de Cătălina Tăgârță
În contextul în care Facebook a devenit un canal unde „selfie-ul” este din ce în ce mai răspândit, numai 11,9% dintre utilizatorii din România recunosc că motivul principal pentru care accesează rețeaua este pentru promovarea imaginii personale. În același timp, majoritatea utilizatorilor (73,6%) declară că folosește Facebook strict pentru socializare, potrivit studiului „Facebook, between socialization and personal image promotion”, publicat în „The Communication and Marketing Journal”.
Fenomenul selfie poate conduce la narcisism
Deși nevoia de socializare reprezintă un comportament normal - indiferent că e vorba despre lumea reală sau despre mediul online, potrivit psihologilor, tulburările de comportament apar atunci când utilizatorii (în special cei care aparțin generației tinere) pun mai mare accent pe promovarea sinelui și mai puțin pe procesul de socializare. În aceste condiții, fenomenul selfie poate conduce la narcisism, la depresie și la anxietate în rândul tinerilor. Chiar dacă fotografiile de acest gen reprezintă un simplu instrument de autopromovare, acest fenomen poate deveni periculos pentru societate, deoarece formează o generație de narcisiști, cred psihologii. „În mediul online, întotdeauna va fi cineva mai frumos, mai deștept și mai sus decât tine, lucru care rănește, și imaginea de sine poate fi afectată. Din acest punct de vedere, Facebook-ul este o piedică în calea comunicării și apropierii dintre oameni. Din cauză că petrec foarte multe ore pe rețelele de socializare, tinerii de azi nu mai știu să construiască relații interumane funcționale, din care să primească atenție, iubire și validare. Aceste nevoi și trebuințe, nefiind satisfăcute în viața reală, ei și le satisfac în lumea virtuală”, este de părere psihologul Iuliana Fulas. De asemenea, specialistul consideră fenomenul selfie ca fiind „o formă de narcisism, un strigăt după atenție, întemeiat pe singurătate, ce apare din dorința de a fi iubiți, validați de ceilalți; din dorința de a umple un gol din suflet”.
Numărul like-urilor, asociat cu stima de sine
Motivul principal pentru care majoritatea tinerilor aleg să-și facă selfie și să posteze aceste fotografii în rețelele sociale online sunt stima de sine scăzută și nevoia de atenție și de validare. Psihologul mai afirmă că o fotografie selfie promovează doar aspectul fizic, nu și alte calități, iar comparația cu „idealurile de frumusețe” pe care mass-media le promovează și ridicarea aspectului fizic la nivel de valoare absolută pot duce la dezvoltarea unor probleme emoționale. „Un comentariu negativ, o glumă sau puține like-uri la o fotografie selfie îi împing pe mulți tineri la gesturi extreme. Vizionarea fotografiilor selfie sau a statusurilor unor persoane care par a fi perfecte și fericite poate duce către o stimă de sine scăzută, anxietate și depresie”, mai subliniază specialista Iuliana Fulas.
„A crea o prietenie cere timp și contact vizual real”
Selfie-ul este un mod neautentic de a menține echilibrul interior. „Tinerii trebuie să înțeleagă că, folosite moderat, fotografiile selfie pot fi unelte pozitive în exprimarea sinelui, dar atunci când postează selfie-uri în exces înseamnă că ei caută, de fapt, aprobarea celor din jur, caută validare și menținerea unei imagini de sine pozitive”, consideră psihologul Iuliana Fulas. Mai mult, specialista spune că nu e nimic anormal să căutăm atenția, aprobarea, validarea în relația cu celălalt, însă acestea pot fi benefice doar în relații interumane directe, bazate pe comunicare, pe iubire, pe intimitate, pe emoții și pe sentimente profunde. „A crea o prietenie cere timp, contact vizual real; trebuie să simți, să vezi, să auzi persoana respectivă. Cunoașterea reală este vitală și aduce un echilibru ce nu-l vom mai căuta în lumea virtuală”, a mai declarat psihologul Iuliana Fulas.
Orice schimbare apărută este un semnal de alarmă
Pentru a preveni generarea stării de depresie și de anxietate, psihologul le recomandă părinților să monitorizeze timpul petrecut de copiii lor pe Facebook, iar orice schimbare apărută în comportamentul copiilor/tinerilor să fie un semnal de alarmă, deoarece în spatele unui banal selfie se pot ascunde multe frustrări și sentimente negative. De cealaltă parte, psihologul Iuliana Fulas crede că tinerii ar trebui să se analizeze atent, punându-și câteva întrebări de bază: „Cine sunt eu?”, „Ce cred despre mine?”, „De ce sunt singur/singură?”, „De ce nu am contacte reale?”, „Ce temeri am?”, „Mă simt neîmplinit/ă?”, „Cum fac să-mi rezolv aceste probleme?”, iar următorul pas este consultarea unui specialist.