de Dana Purgaru
Numeroasele blocuri ridicate în perioada comunismului în orașe și în zona marilor combinate industriale, cu cel puțin patru etaje și apartamente mici și multe, i-a obligat pe români să învețe să trăiască în condominiu, foarte aproape de vecini - fiecare cu tabieturile, defectele și calitățile sale - și să se gospodărească la comun pentru plata utilităților, și ele, evident, comune. Astfel, au apărut asociațiile de locatari, devenite mai târziu asociații de proprietari, cu o structură de conducere proprie, supervizate de primării. Și, ca în orice sistem de trai „la comun”, s-au ivit - și există încă - nenumărate neînțelegeri, multe dintre acestea provenind însă din simpla necunoaștere a Legii nr. 230/2007 (M.O. nr. 490/23.07.2007) privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Revista Taifasuri vă prezintă, în serial, informații utile pentru proprietarii de apartamente, astfel încât problemele apărute în condominiu să poată fi mai ușor înțelese, abordate și rezolvate.
Se pot solicita, în scris, informații și explicații
În primul rând, printre drepturile pe care le au proprietarii de apartamente se numără acela de a fi corect şi legal informați cu privire la toate activităţile asociaţiei de proprietari, atât cu caracter permanent, la avizier, cât şi prin şedinţe sau notificări. Ori de câte ori se solicită o informaţie sau o explicaţie, preşedintele asociaţiei are obligaţia să răspundă în maximum șapte zile. Este garantat prin lege dreptul de a afla uşor şi rapid cum s-a calculat întreţinerea, iar orice greşeală şi abuz trebuie să fie urgent corectate în următoarea listă de plată. De asemenea, cel care locuiește la bloc poate să plătească întreținerea prin orice formă dorește, în numerar la casierie, prin bancă sau prin poştă, iar dacă nu există o regulă internă a asociaţiei, are dreptul să plătească orice sumă din cele afişate la avizier în dreptul apartamentului său, în ordinea pe care o decide. În plus, orice sumă, regulă sau decizie stabilite în interiorul asociaţiei pot fi contestate.
Proprietarul mai are dreptul de a refuza la plată orice sumă considerată rezultatul unui abuz sau al unei neglijenţe în serviciu. Este foarte important de precizat și că persoana care locuiește în bloc se poate implica şi poate candida pentru orice funcţie în cadrul asociaţiei. Printre drepturi se numără și acela de a avea posibilitatea de a deţine o copie de pe statutul asociaţiei, pentru a şti în orice moment cum se poate face legal o activitate, precum şi ce atribuţii au cei aleşi şi angajaţi de asociaţie. O regulă de bun-simț este ca persoana care locuiește într-un bloc de locuințe să facă tot ceea ce dorește în apartament, dar fără a-i afecta pe ceilalţi proprietari.
Hotărârea majorităţii trebuie respectată
Printre obligaţiile de bază ale proprietarului de apartament se numără aceea de a respecta statutul asociaţiei şi de a se supune hotărârilor majorităţii proprietarilor în adunarea generală şi deciziilor Comitetului Executiv, de a respecta, la timp, obligaţiile de plată a dărilor la bloc și de a anunţa administraţia în cazul în care găzduieşte una sau mai multe persoane pentru o perioadă mai mare de 15 zile pe lună. De asemenea, se pot adăuga la această listă obligațiile de a participa activ la îndeletnicirile celor din bloc, de a accepta în mod democratic voința majorității, de a nu denigra activitatea şi de a respecta orice angajament făcut faţă de asociaţie. Nu în ultimul rând, persoana care locuiește la bloc trebuie să reacţioneze la orice eveniment nedorit petrecut în clădirea de locuit, să menţină în bune condiţii elementele proprietăţii comune şi să nu determine cheltuieli nejustificate din contul asociaţiei, să accepte accesul reprezentanţilor asociaţiei în spaţiul său atunci când are loc o avarie la instalaţia comună a blocului la care se poate ajunge numai din proprietatea sa și să încheie cu asociaţia contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune cu Comitetul Executiv dacă doreşte să folosească suprafeţe din proprietatea comună (subsol, holuri, uscătorie etc.).
„Capul” poate fi schimbat în mod legal și democratic
De foarte multe ori se întâmplă ca proprietarii de apartamente să creadă că președintele asociației de proprietari „taie și spânzură” în bloc. Ei bine, potrivit legii, această persoană este aleasă dintre proprietarii care sunt membri ai asociației și se află în slujba acestora din urmă. Printre atribuțiile sale, conferite prin lege și prin statutul asociației de proprietari, se numără coordonarea și controlul activității celor angajați de asociație, urmărirea punerii în aplicare a hotărârilor și are obligația să primească orice contestație, reclamație sau sesizare din partea oricărui proprietar, să o dea spre rezolvare celor răspunzători de activitatea respectivă și să o urmărească până la rezolvare. Președintele nu are puterea de a decide de unul singur, ci numai împreună cu jumătate plus unul dintre membrii Comitetului Executiv. Dacă e nevoie de o decizie, cel mult poate face propuneri, care, dacă sunt bune, pot fi aplicate. El trebuie să semneze, cu rol de aviz, toate actele juridice sau contabile emise de asociația de proprietari, cu excepția chitanțelor de plată a întreținerii, să aprobe efectuarea cheltuielilor din fondul de reparații și cele de natură administrativă și să coordoneze și să medieze situațiile excepționale și de criză (litigii, avarii, incendii, accidente, distrugeri etc.).
Dacă nu ia măsuri în caz de furt, de înșelăciune sau de abuz în serviciu, răspunde în solidar cu făptuitorul, adică, la cererea proprietarilor, în instanța de judecată, plătește și el paguba. Președintele poate fi remunerat, la cerere, în baza unui contract de mandat și, în cazul în care proprietarii nu mai sunt mulțumiți de activitatea sa, îl pot schimba în mod legal și democratic.
În numărul următor vă vom prezenta informații legate de activitatea administratorului, despre depistarea furturilor și despre modalitățile de plată ale întreținerii.