de Cătălina Tăgârță şi Florica Pintea

În ultima perioadă a fost foarte mediatizat cazul fetițelor agresate sexual de un polițist. Cu siguranță, cei mai mulți dintre părinți se tem pentru siguranța copiilor lor. Pe de altă parte, minorii speriați se întreabă, cu certitudine, cum se pot feri de agresorii sexuali.

Păstrați distanța față de străini, indiferent cât de îngrijiți sunt

E preconcepută ideea potrivit căreia pedofilii sunt oameni bătrâni și urâți, îmbrăcați în haine sport și care se ascund în întunericul nopții. Cazuistica prezentată în ultima vreme la știri arată că pedofilii pot proveni din toate mediile sociale. Așadar, părinții trebuie să le explice minorilor până în ce punct îi este permis unui străin să se apropie de ei. Indiferent cât de bine îmbrăcat și curat ar părea, acesta trebuie să păstreze distanța! Copilul e bine să fie învățat de la vârste cât mai mici că nimeni nu are voie să îl atingă, să îl sărute pe părțile intime sau să facă lucruri „ciudate”. Micuții și adolescenții trebuie să știe că respectul nu înseamnă să se supună orbește adulților, iar în cazul în care o persoană (fie profesor, preot, babysitter sau necunoscut) se comportă suspect poate fi sfidată, iar întâmplarea trebuie povestită imediat părinților.

Nu acceptați dulciuri/cadouri de la necunoscuți

În ceea ce privește comportamentele/semnalmentele care îi pot da de gol pe agresorii sexuali, psihologul Laura-Maria Cojocaru avertizează: „Încercarea de a se împrieteni cu copilul, tendința de a-i oferi dulciuri/cadouri, cererea de a merge cu el undeva cu scopul de a-i da ceva sau de a-i arăta ceva interesant, inițierea de atingeri, de mângâieri, împingerea copilului într-o zonă ferită și mai întunecată sunt comportamente specifice ale agresorilor și trebuie să dea de bănuit”. Copiii trebuie învățați să nu aibă încredere în străini, indiferent cât de normal și de frumos se comportă aceștia. De obicei, victima este abordată cu mici gesturi nonverbale inofensive, agresorul este atent şi jovial, iar în anumite situaţii joacă el însuși rolul unei victime, pentru a atrage atenţia şi pentru a stârni compasiunea țintei sale.

Atenție la persoanele care apar brusc din spate!

Deși s-a menționat că majoritatea agresorilor sunt bine îmbrăcați, există și anumite caracteristici ale aspectului care vă pot ajuta să îi identificați mai ușor. „Agresorii sexuali pot purta pe cap șapcă sau glugă, cu intenția de a-și ascunde privirea. Stau adesea în locuri mai puțin aglomerate și/sau aproape de diverse căi de acces: alei, intrări în parcuri, uși de bloc etc. Apar brusc din spate”, mai atrage atenția Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației „Generația Iubire”. Specialista a studiat natura minţii umane urmând șapte formări profesionale cu abordări diferite. De peste opt ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale, cât și de grup, și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a face persoanele să-și acceseze și să utilizeze la potențial maxim resursele interioare. O agresiune (tentativă de) poate marca victima pentru tot restul vieții, astfel că se recomandă solicitarea de ajutor specializat.

„Minorii să nu meargă neînsoțiți prin locații întunecate”

Cum trebuie procedat când cineva vă urmărește sau vă face propuneri indecente? Iată ce propune psihologul Laura-Maria Cojocaru: „Pentru a se feri de aceste persoane rău intenționate, minorii, și nu numai, ar fi bine să urmeze următoarele sfaturi: să aibă la ei un telefon de pe care pot suna în caz de urgență; să poarte asupra lor o alarmă pe care o pot acționa pentru a speria agresorul; să nu meargă neînsoțiți prin locații dosnice, întunecate, prin ganguri, fundături și chiar pe casa scărilor. Să nu meargă neînsoțiți de la școală spre casă dacă e întuneric sau dacă au de traversat o porțiune de drum puțin populată, iar dacă nu-i poate lua un adult, pe cât posibil să meargă în grupuri. Să refuze vehement orice tip de favorare oferită de un străin, iar în cazul în care agresorul insistă să sune unul dintre părinți sau alți adulți din familie, să țipe, să ceară ajutor, să fugă!”.

Dacă victima refuză cooperarea, agresorul sexual poate deveni manipulator sau poate ajunge până la ameninţări doar pentru a-și speria ţinta. Nu îi faceți pe plac și mențineți-vă fermi pe poziție! Țipați sau sunați discret pe cineva de încredere. În acest sens, ideal ar fi să aveți instalată pe telefon opțiunea de apelare rapidă

Tăcerea e bună atât timp cât victima este consiliată

Din cazul vedetelor agresate de la Hollywood observăm că multe victime au păstrat tăcerea în privința abuzurilor. La fel ca în cazul copiilor, acest lucru este greșit, întrucât, cu trecerea timpului, aceste persoane vor fi din ce în ce mai afectate din punct de vedere emoțional. Se instalează stresul posttraumatic și îşi ascund trauma pentru a se proteja de societate, de întrebările delicate pe care le pot primi de la cei din jur, de preconcepţii și de prejudecăţi, de tot ce i-ar putea face și mai vulnerabili. Tăcerea este bună atât timp cât persoana abuzată beneficiază de consiliere psihologică şi de psihoterapie. În schimb, atunci când „victima” nu este într-un program de consiliere, de multe ori această traumă poate avea urmări clinice cum ar fi depresii, fobii sau atacuri de panică. Iar în cazurile grave, persoana va rămâne marcată pentru tot restul vieții.