de Simona Soare Ghișea şi Florica Pintea
Există atât persoane fizice autorizate, cât și angajați care nu sunt la curent cu modalitatea de acordare a concediilor de maternitate și de creștere a copilului. Ei nu știu care sunt documentele necesare pentru toată această procedură și cum pot obține indemnizațiile aferente. Mai mult, unele persoane confundă concediul de maternitate cu cel de creștere a copilului.
Salariatele au obligația să anunțe în scris angajatorul
Concediul de maternitate reprezintă un beneficiu acordat viitoarelor mame asigurate în sistemul public, independent de concediul de creștere a copilului. Durata acestuia este de 126 de zile, împărțite în două perioade: concediul prenatal (63 de zile) și concediul postnatal (63 de zile). Primele 42 de zile ale concediului postnatal sunt obligatorii. Salariatele vor anunța în scris angajatorul cu privire la starea de graviditate. Pentru a beneficia de concediu și de indemnizația aferentă, viitoarea mamă trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România, să prezinte angajatorului certificatul medical care atestă că este gravidă, eliberat de medicul curant, și să fi cotizat cel puţin șase luni pentru contribuția de concedii și indemnizații. Angajatorii datorează această contribuție lunar, iar femeile care obțin venituri ca persoane fizice autorizate o pot plăti, dacă încheie un contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Salariatele neasigurate din motive care nu depind de ele au dreptul la concediu de maternitate, condiția fiind ca nașterea să aibă loc în termen de nouă luni de la pierderea calității de asigurat.
Studiile universitare absolvite, asimilate stagiului de cotizare
Indemnizația de maternitate reprezintă 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate, din cele 12 luni anterioare acordării concediului. Sunt luate în calcul pentru acordarea indemnizației de maternitate și perioadele de concediu medical, pensie de invaliditate, concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, cursuri universitare la zi (absolvite). Calculul și plata indemnizației se fac lunar de către angajator și sunt suportate de stat. Indemnizația de maternitate nu se impozitează, dar se reține CAS-ul (25%). Angajatorul este obligat să ia măsuri suplimentare de protecție pentru gravidă. El trebuie să vă acorde 16 ore pe lună plătite pentru efectuarea investigațiilor medicale. Puteți beneficia și de un program diminuat cu o pătrime, la recomandarea medicului. Certificatele de concediu medical pentru sarcină se eliberează pentru cel mult 30/31 de zile de către medicul care ia în evidență și urmărește gravida pe parcursul sarcinii, până la durata maximă prevăzută de lege. Acest certificat va fi predat angajatorului până cel târziu în data de 5 a lunii, pentru a vă putea face plata pentru luna anterioară. Și pentru concediul postnatal trebuie să obțineți certificatul medical și să îl predați angajatorului. Gravidele pot fi concediate doar ca urmare a unei reorganizări judiciare sau a falimentului angajatorului.
Venituri impozabile timp de minimum un an
În privința concediului de creștere a copilului, cel puțin o lună din perioada acestuia trebuie alocată părintelui care nu a solicitat acest drept, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile de mai jos. Dacă acesta este efectuat doar de un părinte, ca de exemplu mama, fără implicarea tatălui, indemnizația va fi plătită doar 23 de luni (în cazul concediului de 2 ani). „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (...), beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară”, se precizează în OUG nr. 111/2010. Perioada de minimum 12 luni nu trebuie neapărat să fie consecutivă. Legea se aplică și în cazul părinților care au adoptat copilul, îl cresc în plasament sau sub tutelă. Părintele are dreptul la indemnizație și dacă a solicitat, printre altele, în cele 12 luni: șomaj, concediu medical, pensie de invaliditate, indemnizație creștere copil, concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare/perfecționare profesională. Acesta va beneficia de indemnizație, în baza actelor doveditoare, și dacă a urmat în cele 12 luni cursurile de zi ale învățământului universitar, postuniversitar, liceal, sau dacă a realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Părintele trebuie să fie cetățean român, străin sau apatrid (fără cetățenie), să aibă domiciliul/reședința în România, să locuiască în țară împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea acestuia/acestora.
8.500 de lei, indemnizația maximă
Valoarea indemnizației de creștere a copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. Aceasta nu va fi mai mică de 1.250 de lei și nici mai mare de 8.500 de lei. Documentele necesare pentru dosar sunt cererea tip, actele de identitate ale părinților (copie și original), certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul (copie și original). Dacă este cazul, va fi nevoie de hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției sau pentru măsura plasamentului. Alte documente sunt certificatul de căsătorie (copie şi original), livretul de familie (copie), extrasul de cont cu semnătura și ștampila băncii, pentru plățile prin virament bancar. Dacă părintele este angajat, este nevoie de adeverința eliberată de angajator, din care să rezulte că a realizat venituri supuse impozitului pe venit (inclusiv nivelul acestora și valoarea bonurilor de masă), timp de 12 luni, în ultimele 24 de luni, înainte de naştere. Este nevoie ca în adeverință să se specifice prima şi ultima zi de concediu de maternitate, data împlinirii celor 42 de zile (concediul postnatal) și prima zi de concediu de creştere a copilului. Dosarul părintelui care a realizat venituri din activități independente va conține toate actele doveditoare, declarația unică, dovada suspendării activității pentru perioada în care se solicită concediul. Actele se depun în cel mult 60 de zile lucrătoare de la încetarea concediului de maternitate ori de la data nașterii copilului, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul orașului sau comunei unde locuiți. Instituția trimite cererile pentru soluționare, la Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială. Banii sunt alocați de la bugetul Ministerului Muncii. Indemnizația va fi plătită retroactiv, după minimum 30 de zile de la depunerea actelor.
Legea alăptatului în spaţiile publice, adoptată de Parlament
Camera Deputaților a adoptat o inițiativă legislativă, ce prevede că evacuarea din spaţiul public a unei mame care alăptează un copil reprezintă contravenţie. Proiectul de lege, care merge la promulgare la președintele Iohannis, are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind prevenirea discriminării celor care alăptează şi combaterea încălcării dreptului la hrană al copiilor. Astfel, reprezintă contravenții: evacuarea dintr-un spaţiu public a unei mame care are dreptul de a se afla acolo şi care alăptează un copil, interzicerea alăptării în spaţiile publice a unui copil și refuzul furnizării de servicii unei persoane, pentru că alăptează un copil. Valoarea amenzii este de la 100 de lei la 500 de lei, pentru persoanele fizice, şi de la 1.000 de lei la 2.000 de lei, pentru cele juridice.