de Simona Soare Ghișea şi Florica Pintea
Circa 2,5 miliarde de tone de alimente rămân neconsumate în fiecare an, adică aproape jumătate din producţia mondială, arată un raport realizat de ONG-ul internațional World Wildlife Fund (WWF). Analiza include și cantitatea de alimente pierdute la nivelul fermelor. În timp ce 690 de milioane de oameni suferă de foame, 931 de milioane de tone de mâncare au fost aruncate numai în 2019, potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite (ONU), care se referă doar la risipa alimentară a retailerilor și gospodăriilor. Această cantitate de deșeuri nu include pierderea de alimente la nivelul fermelor și reprezintă echivalentul a 23 de milioane de camioane de câte 40 de tone fiecare, care unite între ele ar fi înconjurat globul de şapte ori. Pentru combaterea acestui fenomen îngrijorător, puteți ține cont de câteva sfaturi ale experților internaționali în reducerea risipei alimentare.
Cumpărați inteligent
Aruncarea alimentelor este o problemă pregnantă a zilelor noastre, care are consecințe atât asupra bunăstării locuitorilor din țările dezvoltate, cât și a celor în curs de dezvoltare. Pasul esențial în diminuarea risipei constă în schimbarea comportamentului cumpărătorului, proces care nu se întâmplă peste noapte, dar care contribuie indubitabil la o economie sănătoasă, precum și la diminuarea efectelor nocive produse de deșeurile alimentare. Un aspect important este să verificați alimentele pe care le aveți, înainte de a face cumpărături, și să realizați o listă cu produsele necesare, în funcție de numărul membrilor familiei și a prezenței acestora acasă. Puteți reduce timpul alocat cumpărăturilor la doar două zile pe săptămână. Verificarea termenului de valabilitate a produselor trebuie să se transforme într-un obicei. Astfel, diminuați cantitatea de mâncare pe care o veți arunca la gunoi. În plus, veți putea folosi mult mai productiv timpul alocat pentru transport, cumpărături și stat la coadă.
Donați surplusul de mâncare
De ce ar trebui să vă concentrați pe diminuarea producerii deșeurilor de origine alimentară? În primul rând, pentru că mâncarea pe care o aruncați înseamnă bani pierduți. Una dintre cele mai nocive consecințe ale producerii de astfel de deșeuri constă în faptul că acestea ajung în gropile de gunoi. Bacteriile anaerobe, acele microorganisme care se dezvoltă doar în absența oxigenului, le descompun și degajă gaz metan. Acest gaz cu efect de seră este mult mai puternic decât dioxidul de carbon. El reprezintă circa 10% din totalul gazelor cu efect de seră din mediul înconjurător. Dacă ați cumpărat o cantitate prea mare de mâncare, soluția constă în donarea acelor alimente care pot fi consumate în siguranță de persoanele defavorizate. Încercați să vă rezumați la ingredientele esențiale și să preparați mâncarea simplu, utilizând condimente proaspete, pe care le puteți cultiva în propria bucătărie. Atunci când aveți în frigider alimente care stau să expire, integrați-le într-o specialitate culinară delicioasă.
Reduceți numărul de ambalaje
Mai multe ingrediente presupun și un număr mai mare de ambalaje. Problema poluării nu este dată doar de resturile alimentare aruncate, ci și de ambalajele alimentelor procesate, de membranele mezelurilor și foliile în care sunt vidate, recipientele din plastic sau cutiile metalice ale conservelor, care ajung în pubele. Achiziționarea de produse în pachete cu gramaj mai mare și gestionate corect și, implicit, existența ambalajelor în cantitate redusă constituie pași necesari pentru un aer mai puțin poluat. Acolo unde este posibil, folosirea unor recipiente reutilizabile, aduse de acasă și umplute în magazin, ar putea reprezenta o soluție. Este indicat să procedăm la fel și în cazul achizi- ționării hranei pentru animalul de companie, dacă este posibil.
Resturile pot deveni îngrășământ natural
Luați în calcul că alimentele se pot transforma în hrană pentru animale și plante. De pildă, zațul de cafea este bogat în potasiu, magneziu, sulf, fosfor și azot și poate fi un excelent îngrășământ pentru plante și gazon. Cojile ouălor abundă în calciu și pot fi folosite pentru a optimiza solul culturilor, dar și pentru a ține la distanță unele vietăți dăunătoare. În plus, pentru a elimina păduchii plantelor, utilizați cojile de banană tocate mărunt și presărate pe pământ. Acestea sunt o sursă de nutrienți valoroși pentru sol. Începând din acest an, a intrat în vigoare Legea Compostului. Aceasta prevede colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în pubele speciale. Ele sunt puse la dispoziție de primării pentru resturile organice, pe care companiile de salubrizare le vor prelua pentru a le transforma în compost pentru agricultură. În plus, există compostoare speciale pentru resturi alimentare. De asemenea, puteți utiliza pe post de compostor un coș de gunoi cu capac și cu găuri pentru aerisire. Folosiți compostoarele în propria curte, ca să produceți, prin procesul de fermentație, îngrășământ natural. Pentru prepararea compostului, aveți nevoie de pământ, hârtii, resturi vegetale uscate și crude. Adăugați resturi de fructe și legume, coji de ouă, zaț de cafea, frunze de ceai, frunze de plante. Amestecați conținutul la fiecare patru zile, pentru ca toată cantitatea să ia contact cu aerul. În compost, nu introduceți plastic, sticlă, metal, cărbune, cenușă, materiale sanitare, oase, resturi de carne, pește, resturi alimentare cu ulei, pâine mucegăită, coji tratate de fructe exotice, lactate, ouă întregi, plante otrăvitoare, lemn tratat chimic, mucuri de țigară, șervețele sau hârtie cu resturi chimice! Compostul se formează într-o perioadă de câteva luni, până la doi ani, în funcție de condițiile atmosferice și de materialele adăugate.
Amenajați o mică grădină în balcon
Dacă aveți un spațiu disponibil, precum o parte din balcon, amenajați-l și creați o mică grădină cu legume și verdețuri, atât cât aveți nevoie. Cu puțină imaginație, orice este posibil. Astfel, vă veți putea delecta cu gustul savuros al legumelor și condimentelor cultivate chiar de dumneavoastră. În acest mod, veți aduce natura acasă, cheltuielile vor fi minime și vă veți bucura de legume netratate chimic. Aveți aptitudini organizatorice? Le puteți folosi inteligent pentru amenajarea frigiderului sau cămării dumneavoastră. Organizați alimentele, astfel încât să aveți la îndemână primele produse cumpărate și, ulterior, pe cele achiziționate de curând. În plus, veți reuși să consumați ce ați cumpărat deja și să vă bucurați și de noile produse, încă proaspete.
Reutilizaţi legumele şi fructele
Cele mai multe alimente aruncate, care provin din gospodării, sunt pâinea, fructele și legumele. De cele mai multe ori, acestea pot fi reutilizate, pentru a crea adevărate delicatese culinare. De pildă, cojile fructelor pot fi transformate în dulceață. Este important să scufundați fructele în apă fierbinte înainte, pentru a îndepărta ceara. Roșiile se pot transforma în bulionul natural pe care să îl folosiți iarna la mâncăruri, iar vișinele și cireșele, într-un gem delicios. Pâinea uscată poate deveni pesmet pentru pulpele de pui picante. Frunzele de ridi- chie sunt utilizate în supe. Pentru a salva frunzele morcovilor, pregătiți un sos pesto. Acesta conține parmezan, semințe, ulei de măsline, usturoi și câteva frunze. Mixați-le în blender până obțineți o pastă fină și adăugați uleiul de măsline. Poate că bunicii noștri nu se gândeau la posibilități de evitare a risipei alimentare, dar se pricepeau foarte bine să facă aceste lucruri. Legumele și fructele nu trebuie aruncate dacă pot fi conservate sau murate. Puțini știu că merele, perele, gutuile, strugurii și pepenii verzi de mici dimensiuni se pot mura, iar rezultatul este delicios. De asemenea, puteți regenera anumite legume, punându-le în apă ori în pământ. Acestea sunt ceapa verde, salata, țelina apio sau morcovii.