de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Până la descoperirea atât de căutatei „fântâni a tinereții”, oamenii au posibilitatea de a-și extinde durata de viață cu ajutorul recomandărilor care rezultă în urma cercetărilor derulate de oamenii de știință și care relevă faptul că există câteva mijloace simple, accesibile, de rutină, dar foarte eficiente, care pot asigura longevitatea.
Cel puțin o ceșcuță cu cafea în fiecare zi
Una dintre cele mai populare căutări pe motorul Google este „prelungirea vieții”. Pe lângă recomandările specialiștilor, internetul este plin și de sfaturi mai ciudate, cum este consumul de vin seara. Pentru cei care vor să țină seama de rezultatele unor cercetări științifice avizate, primul gest pentru extinderea speranței de viață poate fi făcut dimineața, în fiecare zi: consumul unei cești cu cafea. Cercetătorii au folosit date de sănătate care datează din 1992 pentru a analiza modul în care obiceiul de a bea cafea se corelează cu rezultatele sănătății. În total, au fost examinate peste 185.000 de persoane, iar analiza citată de Daily Mail arată că toate grupurile rasiale au înregistrat o incidență cu 12% mai mică a decesului din cauza bolilor de inimă, cancer, accident vascular cerebral, diabet, probleme respiratorii sau boli de rinichi dacă au băut o ceșcuță cu cafea în fiecare zi. Mai mult, această scădere a mortalității premature a fost și mai pregnantă (18%) în dreptul celor care au băut două sau trei cești cu cafea pe zi. Oamenii de știință punctează, de asemenea, că au fost observate rezultate pozitive și în cazul celor care consumă variantele decofeinizate ale popularei băuturi.
Nu exagerați cu slăbitul!
Un studiu recent a relevat faptul că persoanele care vor să trăiască mai mult și în acest scop sunt atente la acumularea kilogramelor după o anumită vârstă nu ar trebui să exagereze cu slăbitul. Iar dacă este nevoie, chiar să adauge câteva kilograme. Cercetătorii afirmă că oamenii care intră la vârsta adultă cu o greutate normală și o mențin mai târziu în viață, chiar dacă nu este cea considerată „ideală”, trăiesc cel mai mult. Potrivit rezultatelor unor studii clinice de lungă durată, adulții tineri cu un indice de masă corporală (IMC) sănătos care devin supraponderali, dar niciodată obezi, au o durată de viață mai mare. Oamenii de știință au examinat istoricul de sănătate a 4.576 de persoane și a 3.753 dintre copiii lor. Această cercetare a început în 1948, urmărind părinții până în 2010. Pentru copii, studiul i-a urmărit din 1971 până în 2014. Rezultatele arată că generația mai în vârstă a înregistrat șapte traiectorii distincte ale IMC de-a lungul vieții, iar urmașii lor au urmat doar șase căi unice de evoluție a greutății corporale. Spre deosebire de părinți, copiii nu au avut un grup cu o traiectorie descendentă a greutății, ceea ce arată că un număr normal de kilograme, adaptat fiecăruia, și nu obsesia pentru scăderea în greutate, mai ales după o anumită vârstă, când se pierde prețioasă masă musculară, este unul dintre mijloacele de a prelungi durata de viață.
Menținerea echilibrului microbiomului
Oamenii de știință au studiat în ce măsură este valabil pentru longevitate un vechi concept care afirmă că sănătatea intestinelor prelungește viața. Practic, cercetările au demonstrat că a trăi o viață lungă și sănătoasă depinde de combinația unică de bacterii din intestinul fiecăruia. Modelele din microbiomul unei persoane - organismele care trăiesc în intestin - ar putea determina dacă o persoană va îmbătrâni în bune condiții sau va deceda mai devreme. Intestinul conține în mare parte bacterii sănătoase și celule imunitare, care ajută la prevenirea infecțiilor și a bolilor. Deși este o componentă vitală a sistemului imunitar al organismului, importanța sa în procesul de îmbătrânire a rămas neclară până recent. Studiul a analizat microbiomul intestinal a 9.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 101 ani. În special au fost urmărite ratele de supraviețuire pentru un grup de 900 de persoane cu vârsta cuprinsă între 78 și 98 de ani. Rezultatele au relevat faptul că microbiomul intestinal a devenit din ce în ce mai „personalizat”, unic pe măsură ce participanții au înaintat în etate, întrucât bacteriile de bază, comune tuturor, încep să se diminueze numeric de la vârsta adultă. În ciuda unicității crescânde, microbiomul sănătos al persoanelor longevive a manifestat aceleași caracteristici. Concret, persoanele cu modele intestinale unice și durabile au în microbiom diferite substanțe, cunoscute pentru prelungirea vieții animalelor de laborator sau care s-au dovedit prezente în sângele centenarilor.
Cartierul cu vecini activi favorizează mișcarea
Un studiu recent a cristalizat în ce măsură cartierul în care locuiește o persoană și statutul său socio-economic îi pot prelungi viața dincolo de moștenirea genetică. Astfel, potrivit oamenilor de știință care au analizat datele longevității a peste 145.000 de persoane decedate după vârsta de 75 de ani, în perioada 2011-2015, s-a constatat că o serie de factori legați de zona de locuit pot fi corelați cu atingerea centenarului. Practic, s-a descoperit că locuitorii în vârstă din cartiere cu oameni activi, angrenați în economie, sunt mai predispuși la a face mișcare și astfel își prelungesc viața. De asemenea, statutul socio-economic al persoanelor din zonele urbane mixte și din orașele mici, dar prospere, au șanse mai mari de a trăi până la 100 de ani. Aceste constatări indică, de asemenea, că în cazul comunităților cu persoane care au vârste diferite, beneficiile sunt incluse pentru toți cei care le alcătuiesc.
Educaţie, educaţie, educaţie…
În timp ce foarte mulți oameni consideră că viața lor începe când termină școala, oamenii de știință arată că de fapt o existență lungă implică a rămâne mult timp în școală. Potrivit rezultatelor unor cercetări extinse, derulate pe un grup de mii de participanți recrutați inițial pentru un studiu de longevitate în urmă cu aproximativ 30 de ani, când aveau vârsta de 20 de ani, educația a fost un indicator foarte precis al duratei de viață a unei persoane. Potrivit experților, cele mai notabile diferențe ale ratelor de deces au depins de nivelul de educație - aproximativ 13% dintre persoanele cu o diplomă de liceu sau mai puțin au încetat din viață, față de doar 5% dintre persoanele cu o diplomă de studii superioare. Chiar și după luarea în considerare a altor factori, educația s-a dovedit a fi de departe cel mai precis predictor al unei vieți mai lungi. De asemenea, un mijloc foarte bun de a menține capacitățile cognitive în funcțiune pe termen lung este… tot educația. De la o anumită vârstă, aceasta poate însemna învățarea unei limbi străine, utilizarea unor dispozitive cu tehnologie nouă, deprinderea unei meserii noi sau pur și simplu rămânerea în activitate.