de Cătălina Tăgârţă

- Oana Turcan, asistent social ALIAT: „Totul este gratuit şi confidenţial“

Fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin o persoană dependentă de alcool. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că pentru fiecare dintre acestea, alte şapte persoane (rude, prieteni, familie) au de suferit. Atât acestora din urmă, cât şi dependenţilor, Asociaţia Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) s-a hotărât să le vină în ajutor.

Serviciile vor continua până în decembrie 2013
Organizaţie nonguvernamentală, ALIAT e o asociaţie de profesionişti în sănătate mintală şi una dintre primele organizaţii profesionale care activează în domeniul adicţiilor din România. Fondată în anul 1993, în prezent aceasta derulează proiectul Alcocentru - Centrul de incluziune socială pentru persoanele dependente de alcool (www.alcocentru.ro), unde persoanele pot beneficia, pentru prima dată în România, de intervenţii profesioniste şi integrate, acordate cât mai precoce pentru maximizarea şanselor de recuperare şi reintegrare pe piaţa muncii. „Proiectul a început la 1 ianuarie 2011 şi va continua până în decembrie 2013. În prezent sunt două centre, unul în Bucureşti şi unul în Târgovişte, cu un total de 750 de beneficiari direcţi şi 250 de beneficiari indirecţi, respectiv rude, prieteni. Pe lângă grupurile de terapie cu beneficiarii sau şedinţele individuale, am făcut şi un grup de suport pentru aparţinători”, ne-a explicat Oana Turcan (foto stânga), asistent social ALIAT.

„Dependenţa e o problemă majoră, ce nu trebuie neglijată”
În prezent, tratamentul disponibil în sistemul românesc este exclusiv medical, centrat pe tratamentul sevrajului sau limitarea la intervenţii biologice, de tip dezintoxicare. Din acest motiv, rata recăderilor este mare, ceea ce afectează negativ prognosticul pacienţilor de a reveni la o viaţă normală. În plus, acest lucru întreţine imaginea negativă şi stigmatizarea acestora în rândul medicilor şi al populaţiei, în general. Iar numărul alcoolicilor nu este de neglijat. Deşi nu se cunosc statistici în acest sens, dependenţa de alcool e o problemă majoră, ce nu trebuie neglijată. „La centru apelează oameni din toate păturile sociale şi din toate categoriile de vârstă. În urma unei analize în cadrul centrelor a reieşit că 33% dintre beneficiari au studii superioare, iar majoritatea sunt în câmpul muncii. Vreau să subliniez faptul că serviciile sunt gratuite şi absolut confidenţiale, deci ni se poate adresa absolut oricine, fără teamă”, ne-a mai spus Oana Turcan.

Se fac două evaluări
De asemenea, asistentul social ne-a explicat care sunt fazele schimbării prin care trece o persoană cu un consum problematic de alcool. E important ca toată lumea să le cunoască, pentru că, în funcţie de acestea, fiecare ştie în ce categorie se încadrează. Iată care sunt: precontemplarea (numită şi lună de miere, dependentul nu recunoaşte că are o problemă), contemplarea (începe să recunoască, dar nu consideră că e cazul să facă ceva), pregătirea (momentul în care ia decizia de a acţiona), acţiunea (se gândeşte să meargă la un medic, să ia măsuri), menţinerea („Nu am mai consumat/am scăzut consumul de ceva timp şi aplic cu succes alternativele mele”) şi recăderea (se reia consumul în mod obişnuit). „Iniţial, la sosirea în centru se fac două evaluări, una legată de consumul de alcool, ca să vedem în ce cantităţi consumă şi în ce stadiu se află, şi una psihiatrică. În urma evaluării consumului de alcool, beneficiarul conştientizează consumul său real, apoi stabilim un plan de intervenţie. Direcţiile de terapie sunt interviul motivaţional - prevenirea recăderilor şi psihoterapie în cazurile de comorbiditate. De asemenea, centrele ALIAT oferă şi o gamă de aproximativ 50 de cursuri de calificare”, a spus şi Carla Manole (foto dreapta), psiholog ALIAT.

Medicii de familie, responsabili de detecţia precoce
Cei care au putere şi dorinţă găsesc vindecarea, dar ce înseamnă acest lucru depinde doar de obiectivele fiecăruia. De exemplu, reprezentantele ALIAT susţin că unii beneficiari îşi propun să renunţe complet la alcool, pe când alţii vor doar să micşoreze consumul. „Sunt persoane care au reuşit ce şi-au propus. Chiar de curând îmi mărturisea cineva că n-a mai consumat alcool de circa patru luni, însă sunt şi persoane care se «pierd» pe drum. De aceea considerăm că e foarte important să conştientizeze direct consumatorul situaţia în care se află şi să ne contacteze chiar el - dar sunt cazuri în care acesta vine la centru la îndemnul celor din jur. În plus, ALIAT oferă şi traininguri pentru medicii de familie cu privire la detecţia precoce şi intervenţia în cazul consumului problematic de alcool”, a mai adăugat psihologul, reprezentant ALIAT.

Sfaturi generale pentru apropiaţi:

- Nu încercaţi să discutaţi cu persoana intoxicată!
- Atenţie la comunicarea asertivă: „Să am grijă la ce trăiri ai tu, ce simţi tu, dar să nu trec peste ale mele!”
- Apelaţi de urgenţă medicul în momentul sevrajului!
- Apreciaţi orice mică schimbare pe care o face! Este nevoie de foarte multă răbdare.

Cât nu e periculos să beţi
- Bărbaţi - maximum 2 unităţi pe zi.
- Femei - maximum 1 unitate pe zi.
- Persoane peste 65 de ani - maximum 1 unitate pe zi.
Atenţie! E bine să existe zile în care să nu se consume deloc.

Consum la risc
- Bărbaţi - peste 14 unităţi pe săptămână sau peste 4 unităţi la o ocazie.
- Femei - peste 7 unităţi pe săptămână sau 3 unităţi la o ocazie.
- unitate înseamnă: 12 grame de alcool pur, o sticlă cu bere, un pahar de 330 de mililitri cu vin sau o cinzeacă (40 de mililitri spirtoase).

• Persoanele care consumă alcool în mod regulat sau chiar zilnic, în cantităţi mari şi pe perioade lungi, pot observa că, treptat, atunci când trece mai mult timp de la ultimul consum, încep să se simtă rău: prezintă greţuri, vărsături, transpiraţii, tremurături ale degetelor de la mâini, frică, tensiune, nelinişte, stare generală proastă (semnele apar în special dimineaţa, din cauză că organismul s-a obişnuit că funcţioneze cu alcool)