de Dana Purgaru

Borfaşii din România găsesc metode din ce în ce mai ingenioase de a face rost de bani de la oameni amărâţi şi creduli profitând de pe urma neştiinţei ori a şocului creat de o situaţie fictivă, bine orchestrată. Iată câteva dintre cele mai cunoscute şi la modă „ţepe” de la noi din ţară.

„Promoţii” la domiciliu
Hoţii bat la uşi şi se dau drept vânzători ambulanţi de diverse produse foarte atrăgătoare la preţ. În timp ce proprietarii se duc să caute banii, răufăcătorii intră şi fură ce găsesc la îndemână.

Hoţii travestiţi în „angajaţi” la utilităţi
Similiar, borfaşii se dau drept angajaţi ai companiilor de utilităţi, de obicei la curent, gaze, „cablu” sau electricitate. Aceştia pretind că unii vecini au făcut reclamaţii şi că au venit în control. Pentru un plus de credibilitate au şi uniforme „ca la carte”. Pentru că proprietarii nu le verifică identitatea - atât din buletin şi legitimaţie, cât şi la firma la care lucrează -, ei profită de un moment de neatenţie şi fură obiecte de valoare.

Păcăleala cu „rudele din străinătate”
Răufăcătorii, de obicei bine îmbrăcaţi, abordează bătrâni pe stradă - de cele mai multe ori în faţa blocurilor sau a oficiilor poştale - şi îi întreabă dacă nu cumva au rude în străinătate. Cum foarte mulţi au copii plecaţi peste hotare, escrocii încep să-i tragă de limbă, şi astfel construiesc o poveste din care reiese că îi caută de mult, că au un pachet pentru ei şi astfel ajung acasă la pensionari, unde, sub un pretext oarecare, rămân singuri câteva clipe, timp suficient ca să sustragă diverse bunuri.

Infracţiunea „Maradona”
Escrocii se oferă să schimbe valută la un preţ mai bun decât la casele de schimb valutar. Imediat după ce pleacă, vin aşa-zişii „poliţişti”, care acuză păcălitul că a comis un act ilegal, deoarece valuta poate fi schimbată doar la oficiile de schimb valutar. Cu ocazia percheziţiei pe loc, aceştia sustrag banii şi fug sau înlocuiesc bancnotele cu altele false.

„Împrumutul” pentru o rudă
Victimele sunt abordate pe stradă de persoane prezentabile, care pretind că sunt din provincie sau din străinătate şi că sunt bolnave şi au nevoie de medicamente, că ar fi suferit un accident, că au nevoie de benzină şi li s-a furat portofelul, că sunt băncile închise şi nu au de unde să scoată bani... Abordarea diferă, însă metoda rămâne la fel: profită de mila oamenilor, care le împrumută banii de care au nevoie şi le lasă drept garanţie unele obiecte, de cele mai multe ori bijuterii... fără nicio valoare.

„Metoda accidentul” continuă să facă victime
Una dintre cele mai rapace înşelătorii din ziua de azi în România este „metoda accidentul”. Victimele, în general persoane din mediul rural, sunt sunate - de cele mai multe ori pe telefonul fix - şi sunt anunţate că o rudă a avut accident grav şi este necesară o sumă pentru deplasarea elicopterului SMURD. O variantă este că o rudă a accidentat un copil pe trecerea de pietoni şi trebuie să se trimită rapid o sumă de bani pentru a se evita puşcăria. Această „ţeapă” a lăsat fără mii de euro nenumărate familii din aproape toate judeţele ţării, iar reţeaua nu a fost încă anihilată de Poliţie.

„Câştigurile” prin SMS
Supranumită şi metoda „Coca-Cola”, înşelătoria prin SMS-uri câştigătoare este, se pare, nemuritoare. Oamenii primesc un mesaj cu conţinutul: „Ai câştigat un concurs al firmei X”. Premiul le face cu ochiul, aşa că răspund. Profitând de entuziasmul lor, borfaşii le spun să încarce unele conturi ale unor cartele preplătite, ba chiar merg până la a cere comisioane de expediţie în anumite conturi.

„Prietenul” de pe Messenger
Escrocii sparg conturi de e-mail, se dau drept titularii şi încep să apeleze prietenii din listă - ori prin e-mail, ori prin chat-ul Messenger -, cărora le trimit mesaje de genul: „Te rog să mă ajuţi să îmi iei o cartelă reîncărcabilă şi îţi dau banii mâine” sau „Am mare nevoie de ajutor din partea ta să-mi trimiţi nişte bani. Sunt în localitatea X şi am rămas fără bani”.

Clonarea numărului folosit de operatorul de telefonie mobilă
Hoţii se folosesc de un program care generează numărul centrului mesaje al companiei de telefonie mobilă şi trimit SMS-uri prin care îi felicită pe destinatari că au câştigat un premiu din partea companiei. Pentru a primi premiul trebuie să cumpere o cartelă reîncărcabilă şi să comunice codul de reîncărcare. Simplu şi, din păcate, eficient.

Premiile... în plic
Deşi nu mai este la fel de intens folosită ca în anii de după Revoluţie, metoda plicurilor sau a fluturaşilor prin care victimele sunt anunţate că au câştigat „Marele Premiu” încă mai circulă. La prima vedere, ofertele sunt foarte tentante, mai ales că numele destinatarului figurează drept „Marele câştigător al Premiului I”. De asemenea, sunt prezentate şi numele altor câştigători care şi-au ridicat deja premiile. Persoane fictive, desigur. Destinatarii trebuie să apeleze un număr de telefon, bineînţeles cu valoare adăugată, şi să comunice un număr înscris în plic sau pe fluturaş. Evident, premiile sunt inexistente.

„Controalele” economice
Persoane care pretind a fi poliţişti de la Serviciul de Investigare a Fraudelor sau de la Garda Financiară dau buzna peste agenţii economici, sub pretextul unor controale, fac o investigaţie amănunţită, dură, ameninţă cu amenzi şi la final se lasă convinşi să accepte şpagă, apoi dispar.

Cum puteţi să vă feriţi

Sfatul oamenilor legii pentru a evita astfel de înşelăciuni este să verificaţi absolut toate informaţiile care vi se oferă înainte de a lăsa infractorii să vă treacă pragul, de a da bani cuiva sau de a trimite diverse sume în conturi unor persoane pe care nu le cunoaşteţi. Cereţi cât mai multe date şi sunaţi la 112 pentru a solicita sprijinul Poliţiei.