de Cătălina Tăgârță
Din păcate, foarte puține persoane supuse agresiunii fizice sau psihice în familie știu că au legea de partea lor și că ar putea să le vină oricând de hac agresorilor. O simplă reclamație poate pune capăt calvarului, și nu trebuie să vă temeți nici de răzbunarea celor care vă fac zilele amare, căci riscă să ajungă la închisoare dacă nu vă lasă în pace. Pentru a vă bucura de zile liniștite trebuie să solicitați un Ordin de Protecție pentru violența în familie, iar avocatul Marius Coltuc ne-a spus cum poate fi obținut acesta. Ordinul de protecţie este o hotărâre judecătorească emisă în procedură de urgenţă, prin care sunt luate măsuri imediate şi necesare, în scopul de a proteja integritatea fizică şi psihică a victimei violenţei în familie.
Inculpatul trebuie să păstreze o distanţă minimă faţă de victimă
Prin Ordinul de Protecție se pot lua mai multe măsuri menite să redea libertatea victimei și dreptul la o viață socială și profesională normală. Iată care sunt aceste măsuri, potrivit articolului 23, alineat 1, din Legea 217/2003, cu modificările ulterioare. Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri. În primul rând, e vorba despre despărțirea victimei și a agresorului, iar în acest caz există două opțiuni. Dacă situația nu este foarte gravă între membrii familiei, iar locuinţa poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima, se va limita accesul doar la o parte din clădire, cu condiția ca agresorul să păstreze totuși o distanţă minimă faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude. Dacă situația e foarte gravă, agresorul va fi evacuat din locuinţa familiei, indiferent dacă el este proprietarul casei sau nu, și îi este complet interzis să se apropie de reședință, de locul de muncă sau de unitatea de învăţământ a persoanei protejate. Mai mult, în cazurile grave, agresorul are interdicţia de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; îi este absolut interzis orice contact cu victima, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod. De asemenea, agresorul are obligația de a preda poliţiei armele deţinute.
Poate fi trimis la programe de dezintoxicare, dezalcoolizare
Pe lângă oricare dintre măsurile menționate, instanţa poate obliga agresorul să urmeze și consiliere psihologică sau programe de dezintoxicare, dezalcoolizare, după caz. Mulți parteneri (soți sau soții) se tem să dea în vileag faptele agresorului fie de teamă că vor fi maltratați mai rău când vor fi prinși, fie de teamă că nu se vor descurca singuri cu copiii din punct de vedere financiar. Ei bine, aflați că instanţa poate dispune (prin aceeaşi hotărâre judecătorească) şi suportarea de agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri ai familiei locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
Cererea se depune la judecătorie
Iată care sunt pașii pe care trebuie să-i urmați pentru obţinerea unui ordin de protecţie. Victima (fie personal, fie printr-un reprezentant legal) poate formula şi depune cererea pentru emiterea ordinului de protecţie la instanţa competentă (judecătoria de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima). Potrivit Legii 217/2003, acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru. Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă, în Camera de Consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. Instanţa are obligativitatea citării părţilor, iar legiuitorul permite ca, în caz de urgenţă deosebită, instanţa să emită ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor. Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusă recursului, în termen de trei zile de la pronunţare, doar dacă a fost dată cu citarea părţilor, sau în trei zile de la comunicare dacă s-a dat fără citarea lor.
Modul în care se respectă hotărârea, supravegheat de Poliţie
Ordinul se comunică imediat structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului. Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, cu cel al altui membru al familiei. Reţinem că organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
Abaterea de la lege, pedepsită cu închisoarea
În cazul în care nu respectă hotărârea judecătorească, agresorul poate face închisoare de la o lună până la un an, întrucât nerespectarea hotărârii judecătoreşti este o infracţiune. În schimb, în cazul în care inculpatul își revizuiește atitudinea și îndeplinește, cumulativ, următoarele condiţii: respectă interdicţiile sau obligaţiile impuse; a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită etc.; dacă există indicii temeinice că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei sau pentru familia acesteia, poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse. În ceea ce priveşte soluţionarea cererii de revocare, aceasta are loc atât cu citarea părţilor, cât şi a unităţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cărui revocare se solicită, iar participarea procurorului este obligatorie.
Actul este valabil şase luni
În principiu, durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător. Totuși, dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de şase luni de la data emiterii ordinului. În cazul în care, în acest timp, partenerul „rătăcitor” nu s-a întors pe drumul cel bun, victima se poate adresa din nou organelor competente, pentru prelungirea ordinului de protecție.