de Cătălina Tăgârță
Auziţi frecvent în presă sau din alte surse că „mascaţii” au descins la domiciliul cuiva, legal sau din greşeală? Oare dumneavoastră cum aţi reacţiona dacă aţi fi puşi în faţa unei astfel de situaţii? În calitate de avocat penalist, Marius Coltuc, reprezentantul Casei de Avocatură Coltuc, a răspuns câtorva întrebări pe care, cu siguranţă, şi le pune fiecare român cu privire la percheziția domiciliară.
E nevoie de un minimum de probe
- Când se poate dispune o percheziţie domiciliară?
- Potrivit Codului de Procedură Penală (articolul 157, alineatele 1 şi 2), percheziţia domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană ori la deţinerea unor obiecte sau înscrisuri care au legătură cu o infracţiune şi se presupune că percheziţia poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această infracţiune, la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori a inculpatului.
- Cine încuviinţează o percheziţie domiciliară, procurorul sau judecătorul?
- Percheziţia domiciliară este dispusă de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Cu alte cuvinte, procurorul care instrumentează dosarul trebuie să aibă un minimum de probe care să demonstreze şi să convingă o persoană neutră că persoana percheziţionată (suspectul/inculpatul) ar fi săvârşit o infracţiune.
Se poate cere ajutorul unui avocat
- Poate fi solicitat ajutorul unui avocat?
- Sigur. Însă se contactează un avocat specializat în Dreptul Penal după ce organele însărcinate să efectueze percheziţia pătrund în încăpere.
- Ce drepturi au oamenii care locuiesc în casa percheziţionată?
- În practică, odată cu emiterea mandatului de efectuare a percheziţiei domiciliare, pe numele persoanei percheziţionate se dispune şi un mandat de aducere la sediul Parchetului, pentru declaraţii. Cine nu îşi cunoaște drepturile poate contacta un avocat. Să luăm însă un exemplu. Într-o percheziţie domiciliară efectuată relativ recent, organul de poliţie a dorit să ridice o sumă însemnată de bani, considerând că aceasta provine din săvârşirea unei infracţiuni. Acest lucru încalcă însă prezumţia de nevinovăţie a persoanei percheziţionate. Așadar, procedura spune că trebuie să demonstrezi prin înscrisuri sumele de bani găsite la domiciliul persoanei percheziţionate (de pildă, un extras de cont care demonstrează o sumă de bani primită ca urmare a unei despăgubiri), în caz contrar aceste sume sunt indisponibilizate şi restituite, dacă e cazul, la momentul finalizării procesului. De asemenea, menţiunile persoanei percheziţionate cu privire la provenienţa sumelor de bani sunt consemnate în procesul-verbal întocmit la momentul finalizării percheziţiei.
Se va încheia un proces-verbal
- „Mascații” expun motivele pentru care s-a dispus percheziţia domiciliară?
- Suspectul/inculpatul poate lua la cunoştinţă probele ce-l incriminează cu ajutorul avocatului ales, urmând să-şi pregătească apărarea în funcţie de incriminările concrete aduse.
- Ați amintit de procesul-verbal de percheziţie. Ce trebuie să cuprindă acesta?
- Activităţile desfăşurate cu ocazia efectuării percheziţiei sunt consemnate într-un proces-verbal, care trebuie să cuprindă: numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie; numărul şi data mandatului de percheziţie; locul unde este încheiat; data şi ora la care a început şi ora la care s-a terminat efectuarea percheziţiei, cu menţionarea oricărei întreruperi intervenite; numele, prenumele, ocupaţia şi adresa persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei, cu menţionarea calităţii acestora; efectuarea informării persoanei la care se va efectua percheziţia cu privire la dreptul de a contacta un avocat care să participe la percheziţie; descrierea amănunţită a locului şi a condiţiilor în care înscrisurile, obiectele sau urmele infracţiunii au fost descoperite şi ridicate, enumerarea şi descrierea lor amănunţită, pentru a putea fi recunoscute; menţiuni cu privire la locul şi condiţiile în care suspectul sau inculpatul a fost prins. De asemenea, tot în procesul-verbal sunt trecute: obiecţiile şi explicaţiile persoanelor care au participat la efectuarea parcheziţiei, precum şi menţiunile referitoare la înregistrarea audio-video sau fotografiile efectuate; menţiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lăsate în păstrare; menţiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale.
Persoana în culpă poate invoca nelegalitatea administrării probei
- În cazul în care dispoziţiile legale care reglementează procedura percheziţiei domiciliare sunt încălcate, care este sancţiunea şi unde se poate contesta?
- Răspunsul îl avem în dispoziţiile articolului 280-282 din Codul de Procedură Penală, ce reglementează „Nulităţile”. În funcţie de norma legală încălcată, persoana percheziţionată trebuie să invoce neregularităţile în procesul-verbal de percheziţie, trebuie să aducă la cunoştinţă procurorului de caz şi cel mai târziu în procedura de cameră preliminară trebuie să invoce nelegalitatea administrării probei.
- Ce alte întrebări își mai pun oamenii cu privire la această problemă?
- Mulți se întreabă: „Cum mă comport la audieri după percheziţie?” Dacă am hotărât să nu dau nicio declaraţie decât după ce îmi sunt aduse la cunoştinţă acuzaţiile, atunci mă prezint în faţa procurorului de caz/organului de cercetare penală şi precizez acest lucru. Dacă doresc să dau o declaraţie, atunci trebuie să spun tot ce ştiu despre fapta respectivă. Oricum, pentru orice alte detalii oamenii se pot interesa la avocat.
Descinderea, numai în intervalul 6:00-20:00
- Când se poate efectua percheziţia?
- Potrivit articolului 27 din Constituţie, percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunii flagrante. Deoarece textul din Constituţie nu defineşte expresia „în timpul nopţii”, în legea procesual penală se arată că ridicarea de obiecte şi înscrisuri, precum şi percheziţia domiciliară se pot face între orele 6:00 şi 20:00, iar în celelalte ore, numai în caz de infracţiune flagrantă sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local public. Însă, percheziţia începută între orele 6:00 şi 20:00 poate continua şi noaptea. Considerăm că interdicţia efectuării percheziţiei în timpul nopţii e motivată de faptul că o acţiune a autorităţii publice, efectuată în condiţii de legalitate, nu trebuie să producă efecte nedorite cât priveşte nu numai persoana celui vizat, dar şi a membrilor familiei sale. Totodată, o percheziţie efectuată pe timpul zilei oferă mai multe garanţii în ceea ce priveşte corectitudinea, dar şi posibilitatea de depistare și de găsire a bunurilor căutate.