de Iulian D. Moleianu

În episodul din numărul trecut, dedicat Grupului Bilderberg, vă anunţam că întâlnirile membrilor acestuia au dus la crearea altor două societăţi secrete importante, şi anume Comisia Trilaterală şi Consiliul Afacerilor Externe, grupări care reprezintă o adevărată mină de aur pentru adepţii Teoriei Conspiraţiei. Acum ne vom ocupa de cea mai interesantă dintre aceste două noi organizaţii, Comisia Trilaterală...

David Rockefeller, iniţiatorul grupării
Comisia Trilaterală a fost înfiinţată în anul 1973, de o serie de persoane private din Japonia, Europa (statele din Uniunea Europeană de astăzi) şi America de Nord (SUA şi Canada), pentru a încuraja colaborarea strânsă între aceste zone democratice industrializate, de importanţă capitală în lume, care sunt responsabile de conducere într-un sistem internaţional mai amplu. Înfiinţată iniţial pentru o perioadă de trei ani, munca acestei societăţi a fost reînnoită pentru perioade succesive de trei ani. Organizaţia a luat fiinţă la iniţiativa lui David Rockefeller, adept al globalizării şi „patriarhul” actual al cunoscutei sale familii de afacerişti, şi din ea fac parte aproximativ 300 de persoane private, provenite din zonele mai sus menţionate, scopul ei fiind să „promoveze cooperarea strânsă între aceste trei zone, Japonia, Europa Centrală şi de Vest şi America de Nord”.

Investigaţii şi suspiciuni
Comisia Trilaterală a făcut obiectul multor investigaţii, şi despre ea au apărut mai multe teorii ale conspiraţiei. Dat fiind numărul atât de mic de membri, nu e de mirare că majoritatea au legătură cu alte organizaţii, cum ar fi Cavalerii de Malta (catolici), iezuiţii (catolici) şi francmasonii. Nu mai prejos este domnul Rockefeller, fost preşedinte al Chase Manhattan Bank, „rege” de corporaţie, membru al Grupului Bilderberg şi mason de seamă.
Clanul Rockefeller se trage dintr-un comis voiajor, John D. Rockefeller, care vindea ceea ce avea să devină „Nujol”, un... laxativ pe bază de petrol. Scăpând de acuzaţiile potrivit cărora ar fi fost... hoţ de cai, John a apărut din nou cu numele de William Rockefeller, dar numai pentru a se face iar nevăzut şi a se întoarce din nou cu numele de dr. William Levingstone. După aceea a devenit director al United States Steel Corporation (Corporaţia Oţelului din SUA), şi iată că a început moştenirea Rockefeller.

Miliardarul a sprijinit cu sume uriaşe mai multe societăţi secrete
Punând bazele fundaţiei Rockefeller, familia avea să transforme într-o tradiţie iniţiativa de sprijinire a poporului american şi, mai târziu, a oamenilor de pretutindeni, prin acte de caritate. Nu este mai puţin adevărat faptul că atât David Rockefeller, cât şi înaintaşii săi au sprijinit cu sume uriaşe de bani şi cu logistică mai multe societăţi secrete, precum Francmasoneria de Rit Scoţian din SUA, cea mai importantă, mai puternică şi mai elitistă (în sensul cu adevărat bun al cuvântului) „organizaţie” masonică din lume. Din nefericire, despre David Rockefeller se spune, în anumite cercuri, că ar fi avut oarecare legături inclusiv cu Ku Klux Klan, o grupare considerată drept teroristă, care avea ca scop teoretic „păstrarea tradiţiilor sudiste”, dar care se distingea prin oprimarea persoanelor de culoare din SUA, şi nu numai. Averea lui David Rockefeller e estimată la aproximativ 2,2 miliarde de dolari, americanul intrând astfel în grupul celor 300 dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Din nefericire, Rockefeller este autorul celebrului citat care ne-a pus pe gânduri pe toţi de câţiva ani încoace: „Tot ce avem nevoie e o criză majoră, iar naţiunile vor accepta Noua Ordine Mondială!”
În universul teoriei conspiraţiilor, clanul Rockefeller este asociat cu clanul Rothschild, o dinastie bancară considerată de unii analişti drept adevărata conducătoare a destinelor financiare şi geopolitice ale lumii.

Despre supravieţuire, cu Philip Gardiner
Aţi observat, dragi cititori, faptul că după Grupul Bilderberg ne referim la o altă societate secretă bănuită că ar conduce, din umbră, destinele financiare ale omenirii. De multe ori, istorici sau profani, ne punem întrebarea „de ce” trebuie să existe asemenea „controlori” ai lumii. Răspunsul lor rezumă ideea de „supravieţuire”. Iată însă cum priveşte Philip Gardiner, un cunoscător al acestor societăţi, fenomenul în cauză: „Ca şi pe noi, pe omul din vechime îl interesa propria supravieţuire. Diferenţa dintre noi şi înaintaşii noştri e mică. Şi noi mergem pe acelaşi drum al evoluţiei pentru a supravieţui. Să privim lucrurile astfel: strângem lucruri pentru că, la nivel subconştient, simţim nevoia să ne asigurăm că avem suficiente rezerve ca să facem faţă iernii sau unei recolte slabe. Este un lucru pe care l-am învăţat de-a lungul mileniilor şi se poate spune că de aici vine lăcomia”. Cine are ochi... să audă...

„Tot ce avem nevoie este o criză majoră, iar naţiunile vor accepta Noua Ordine Mondială!“ - David Rockefeller

Mihai Tănăsescu şi Mugur Isărescu, posibili membri

Membrii Comisiei Trilaterale sunt consideraţi de unii autori drept un organism executiv din umbră, care ar determina la nivel global deciziile politice luate de guvernele naţionale şi de organizaţiile internaţionale, fiind astfel unul dintre cele mai importante grupuri de lobby din lume. Printre membrii Comisiei Trilaterale se găsesc Prinţul Charles al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene, ex-preşedintele american Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, politicianul neamţ Gerhard Schroder, Henry Kissinger - fostul şef al diplomaţiei SUA, omul de ştiinţă americano-polonez Zbigniew Brzezinski, care a fost consilierul pe teme de securitate al preşedintelui Jimmy Carter, omul de afaceri şi politicianul Silvio Berlusconi şi preşedintele CIO, Jacques Rogge. De asemenea, se spune că din această organizaţie ar face parte şi Mugur Isărescu (la care ne-am referit şi atunci când am discutat despre Grupul Bilderberg...), guvernatorul BNR, dar şi Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
Grupul european al Comisiei Trilaterale cuprinde circa 150 de membri din 22 de ţări.

• Dat fiind numărul mic de membri, majoritatea au legătură cu alte organizaţii, cum ar fi Ordinul Iezuit, Ordinul Cavalerilor de Malta şi cu Francmasoneria.