de Cătălina Tăgârță
Anxietatea este o stare de neliniște, de așteptare încordată, însoțită de palpitații și de jenă în respirație, întâlnită adesea în unele boli de nervi. Din păcate, acest termen este utilizat tot mai des pentru a caracteriza nu doar adulți, ci și copii. Potrivit psihologilor, adolescenţii din zilele noastre au un nivel ridicat de anxietate comparativ cu cel pe care îl aveau în anii 1950 pacienţii spitalelor de psihiatrie. Situația este cu atât mai gravă cu cât problema nu dă semn de rezolvare, ci, din contră, se acutizează în România.
Manifestată sub formă de timiditate, teamă de a vorbi în public
Anxietatea poate apărea la adolescenți sub diferite forme, în diverse momente din viaţă, şi poate avea repercusiuni destul de grave asupra dezvoltării psihice. În opinia psihologului Gabriela Marin, una dintre cauzele creşterii nivelului de anxietate în rândul adolescenţilor este strâns legată de lipsa de socializare faţă în faţă şi petrecerea unui timp îndelungat în faţa unui calculator sau a unui telefon mobil. Totodată, anxietatea se poate manifesta sub formă de timiditate, teamă de a vorbi în public (fobia socială), atacuri de panică, tulburări obsesiv compulsive sau stresul post-traumatic. „În cele mai multe cazuri, anxietatea apare în acelaşi timp cu depresia, iar motivele pentru care aceste suferinţe psihice asociate escaladează sunt izolarea socială, iluzia relaţionării sau a prieteniei în mediul online, dar şi dorinţa din ce în ce mai mare a adolescenţilor de aprobare din partea comunităţii”, declară psihologul Gabriela Marin.
Părinții trebuie să lase copiilor liber arbitru
De asemenea, din dorința de a deveni autonomi și de a fi acceptați așa cum sunt, și chiar valorizați, tinerii riscă să intre în cercuri vicioase, periculoase. În aceste condiții, părinții trebuie să dea dovadă de maturitate, să renunțe la ideea de a proiecta asupra copilului toate visurile pe care ei le au și nu au reușit să le realizeze, să renunțe la educația autoritară și să oscileze între exigență constructivă și prietenie. Cu cât vor condiționa mai mult copiii să facă un anumit lucru și vor folosi doar sistemul recompenselor, cu atât aceștia se vor distanța mai mult de ei. Părinții trebuie să le lase copiilor liber arbitru, să-i ajute să-și înfrângă teama de eșec și să învețe ei înșiși că emoțiile negative sunt constructive, fără ele nu vor reuși pe viitor. Un copil stresat la școală și acasă fie se revoltă și devine rebel, fie cade în capcana anxietății.
Oamenii, depășiți de bombardamentul de informații
Specialistul afirmă că anxietatea s-a acutizat în societatea actuală comparativ cu deceniile trecute, deoarece, în prezent, oamenii sunt mult mai supuşi la factorii de stres şi nu mai au timp să reflecteze la vieţile lor, la credinţele lor şi își petrec viaţa într-un mod în care nu le face plăcere. „Trebuie să conştientizăm faptul că tehnologia a avansat foarte repede, iar acest fenomen a adus schimbări majore în rândul societăţii. Altfel spus, tehnologia s-a dezvoltat mult mai repede decât ne-am dezvoltat noi şi nu am putut gestiona din punct de vedere psihologic şi social aceste schimbări din vieţile noastre”, afirmă psihologul Gabriela Marin. Specialistul crede că, dintr-un anumit punct de vedere, oamenii sunt depăşiţi de bombardamentul informaţiei şi al sarcinilor de zi cu zi şi duc în spate mai mult decât pot căra. „Anxietatea şi depresia existau într-o formă mult mai mică sau erau chiar inexistente acum câteva secole, deoarece oamenii nu erau supuşi schimbărilor atât de bruşte, stresul era prezent la cote mult mai mici, iar oamenii trăiau ghidaţi după un set de valori şi de reguli morale autentice. În societatea actuală, viteza cu care trăim - exact aşa cum se aude, ne trăim viaţa în mare viteză - a creat o instabilitate emoţională în rândul maselor, iar anxietatea şi depresia sunt răspunsuri clare că am pierdut controlul asupra vieţii noastre şi că avem nevoie de o pauză, avem nevoie să ne reechilibrăm din punct de vedere emoţional”, crede psihologul Gabriela Marin.
Grijile și stresul, transmise de la o generație la alta
Statisticile arată că cei mai nefericiți oameni sunt cei care lucrează într-un domeniu care nu le place. La polul opus, cei care își aleg meseria din pasiune nu simt nicio apăsare la serviciu, fiindcă fac totul din plăcere. Din păcate, mulți părinți încearcă nu doar să-și ghideze copiii în alegerea unei facultăți, ci chiar să îi influențeze în alegerea lor. Acest comportament este greșit, fiindcă fiecare trăiește pentru el și trebuie să-și asume consecințele propriilor acțiuni. În caz contrar, în momentul unui eșec va interveni frustrarea.
Adolescenţii ai căror părinți suferă de anxietate, care sunt foarte stresaţi sau care îşi fac griji excesive pentru ei au șanse mult mai mari să preia, fără să conştientizeze, comportamentele şi felul de a gândi al acestora.
Starea poate fi tratată
Aproximativ trei din zece persoane mature suferă, la un moment dat, de stări de anxietate. Din fericire, această tulburare poate fi tratată. „Studiile au confirmat că psihoterapia cognitiv-compartamentală este foarte eficientă în tratarea depresiei şi a anxietăţii. Prin înțelegerea legăturii dintre gânduri, emoţii şi comportamente, oamenii pot scăpa de fricile iraţionale, iar calitatea vieţii lor poate creşte extraordinar de mult”, conchide psihologul psihoterapeut Gabriela Marin. În cazul în care vă simțiți depășiți de situație și anxietatea începe să vă afecteze viața de zi cu zi nu ezitați să apelați la un psihoterapeut.