de Anca Lăpuşneanu si Daniel Alexandrescu

O minte sclipitoare este, de cele mai multe ori, o minte antrenată. Nomin Damdin este prima femeie care a introdus în România metoda revoluţionară numită Soroban, care nu numai că dezvoltă armonios ambele emisfere ale creierului copiilor, ci îi şi învaţă să efectueze calcule cu numere mari mai rapid decât un calculator! Conceput ca o numărătoare, are un minimum de bile necesare calculelor. Pe rândul de sus o bilă cu valoarea 5, pe rândul de jos 4 bile cu valoarea 1. Soroban are cel puţin 15 coloane, dar există şi modele cu 21, 23, 27 sau 31 de coloane. Se poate ajunge la o viteză de calcul superioară unei maşini mecanice de calculat. Nomin este din Mongolia, a terminat acolo un liceu cu profil de matematică-informatică. A absolvit Academia de Studii Economice şi trăieşte acum în România. Mulţi ani a lucrat ca traducător de limba italiană şi rusă, iar în timpul liber predă meditaţii. Este reprezentanta şcolii Houmei Jyuku, cu o vechime de 70 ani în Japonia, membru de onoare al Federației Naționale Japoneze de Soroban şi fondatoarea Societăţii „Great Minds” care, prin metode şi programe educaţionale japoneze de mare eficienţă, contribuie la dezvoltarea abilităților mentale și cognitive ale copiilor români.

„Este un abac tradițional japonez”

- Cum a devenit matematica materia dumneavoastră preferată?

- Matematică nu a fost de la bun început printre materiile mele preferate. Lucrurile s-au schimbat atunci când am intrat în clasa a V-a, datorită profesorului. El era o persoană dedicată care știa să ne stârnească interesul și să ne facă să învățăm cu plăcere. Datorită lui am început să iubesc matematica.

- Ce este Soroban și aritmetica mentală japoneză?

- Soroban este un abac tradițional japonez care a jucat un rol important în dezvoltarea culturală și educaţională a Japoniei. Deși Japonia este o ţară foarte avansată din punct de vedere tehnologic, existând calculatoare performante la prețuri mici, Sorobanul este încă folosit și în prezent pentru beneficiile lui asupra dezvoltării mentale a oamenilor. Pe acesta se pot efectua operații matematice: adunare, scădere, înmulțire, împărţire, ridicare la putere, extragere rădăcina pătrată și cubică, aflarea celui mai mare divizor comun a două numere etc. Unul dintre scopurile finale ale folosirii Sorobanului este acela de a efectua calculele fără a avea efectiv un Soroban la îndemână, ci doar imaginându-se unul și astfel copiii devin capabili să efectueze calcule mentale uluitoare. Japonezii numesc Anzan - calcul mental.

„Deși pare un joc cu cifre, aș spune că este mai degrabă o știință în țara din care provine”

- Cum ați ajuns în România?

- Mama mea a terminat Facultatea de Filologie, iar sora mea mai mare Academia de Studii Economice. Mi-au vorbit atât de frumos despre România, iar eu îmi doream o experiență internațională, așa că am decis să aplic pentru o bursă. În timpul facultății l-am cunoscut pe soțul meu și așa am rămas aici, în România.

- În ce context ați decis să predați metoda Anzan, în România?

- Am trei copii, mereu mă gândesc la educația lor. Doream ceva nou, ceva care să maximizeze potențialul intelectual al copiilor mei. La început doream să învăț această tehnică ca s-o predau lor și mi-am dat seama că puteam să ofer acest lucru și altor copii. Am îmbinat astfel utilul cu plăcutul. Când am aflat despre una dintre cele mai vechi Şcoli de Soroban și Anzan din Japonia, am apelat la ei pentru formare și, astfel, am devenit reprezentantul lor în România.

- Ce cunoștințe trebuie să mai aveți, în afară de cele de matematică, pentru a fi un trainer de Anzan?

- Un trainer de Soroban și Anzan trebuie să iubească, în primul rând, copiii, să fie pe deplin dedicat lor și să aibă pasiunea de a preda. În al doilea rând, trebuie să fie certificat în predarea metodei și să aibă pregătire de psihopedagog.

- Metoda Anzan este mai degrabă un joc sau mai mult o știință?

- Anzan, deși pare un joc cu cifre, aș spune că este mai degrabă o știință în țara din care provine. În 1928, tehnica operațiunii Soroban a fost inclusă în manualele școlare naționale elaborate de Ministerul Educației. Astăzi, acesta tehnică este un studiu obligatoriu din clasa a treia până în clasele superioare.

„Vârsta minimă este de 5 ani”

- Cum ați comenta afirmația lui Platon: „Cea mai înaltă formă a gândirii pure există în matematică”?

- În mod sigur, matematica structurează gândirea și caută calea cea mai simplă spre rezolvarea problemelor. Gândirea matematică se dobândește prin exercițiu, iar beneficiile sunt numeroase. O gândire bine structurată face parte din apanajul oamenilor de succes.

- Care este vârstă minimă de învățare a metodei Anzan?

- Vârsta minimă este de 5 ani. Cu cât se începe mai devreme, cu atât este mai bine.

- Cunoașteți învățământul românesc? Dacă ați putea, ce anume ați schimba pentru binele copiilor?

- Învățământul românesc ar putea pune mai mult accent pe dezvoltarea personală a copiilor. Încă din clasele mici, ar trebui să construim un comportament pozitiv, să-i învățăm să aibă compasiune, să fie darnici, să iubească natura, să fie uniți și responsabili și, nu în ultimul rând, să aibă respect pentru ceilalți. Eu cred că acest lucru se poate realiza prin includerea în planul de învățământ a unor programe care să formeze un astfel de comportament.

„Programul durează aproape trei ani, iar schimbările majore se văd în timp”

- Ce schimbări aţi remarcat în gândirea copiilor care au început să practice metodă Anzan?

- La această întrebare pot să răspundă cel mai bine părinții. Din perspectiva mea pot să spun că li s-au îmbunătățit concentrarea, atenția la detalii, perseverență și viteză de procesare a informațiilor. Trebuie să menționez că programul durează aproape trei ani, iar schimbările majore se văd în timp și depind de ritmul de învățare și gradul de implicare al fiecărui copil.

- Care sunt motivele pentru care părinții își înscriu copiii la Anzan?

- Cred că pe părinţi îi interesează să încerce ceva nou și deosebit pentru copiii lor, ceva care a dat deja rezultate uimitoare în alte țări și, bineînțeles, să maximizeze capacităţiile mentale ale copiilor lor.

„Li se dezvoltă capacitatea de a face mai multe lucruri simultan“

- Care sunt beneficiile metodei Soroban și Anzan?

- Scopul principal al acestei metode este dezvoltarea ambelor emisfere cerebrale ale copiilor, nicidecum să-i transformăm în „calculatoare” umane. Faptul că ajung să calculeze atât de repede, este doar o consecinţă pozitivă după învăţarea metodei. Iată care sunt beneficiile: creşte capacitatea copiilor de a rezolva diverse probleme; copiii devin mai încrezători în forţele proprii, pentru că vor reuşi să îşi folosească mintea într-un mod impresionant; se dezvoltă capacitatea de a face mai multe lucruri simultan (multitasking); este dovedit că se dezvoltă emisfera dreaptă a creierului, responsabilă cu imaginaţia şi intuiţia; copiii înţeleg mai bine şi mai uşor sensul numerelor; metoda îi ajută să se autodisciplineze; cresc performanţele şcolare, în ansamblu; se dezvoltă motricitatea fină a mâinilor.