de Cătălina Tăgârță şi Adrian Barna
Omul este un sistem energetic deschis. În corpul uman există un flux permanent de energie și de substanță care se deplasează de la exterior, din mediul încon- jurător, către interior, și invers. Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru (medalion), există anumite sentimente, emoții și acțiuni care seacă persoanele de energie, iar altă categorie de sentimente, emoții și acțiuni dau bunăstare și vitalitate.
„Am uitat să ne relaxăm”
Oamenii erau mai fericiți acum două decenii față de prezent, deoarece în prezent ei experimentează prea mult lucruri care sunt mari consumatoare de energie. „Oamenii sunt tot mai apatici. Dorm mai puțin, mănâncă mai prost, nu își gestionează bine timpul, stau prea mult la calculator, cu ochii în telefonul mobil, lucrează haotic, iubesc haotic, vorbesc haotic. Haosul, în genere, este mare consumator de energie atât fizică, dar mai ales psihică. Am uitat cum este să ne dozăm energia, am uitat cum este să ne bucurăm de lucrurile mărunte, am uitat să ne relaxăm, trăim într-un stres continuu pe o perioadă lungă. Acest lucru conduce la oboseală cronică, pierderi de memorie, anxietate, depresie și, până la urmă, toate aceste stări se somatizează și se transformă în boli fizice”, explică psihologul.
Atenție la consumul de alimente greoaie!
Specialista în psihologie este de părere că principalele motive care conduc la un deficit considerabil de energie sunt 11: alimentația; organizarea proastă a activităților zilnice; nealternarea echilibrată a perioadelor de efort, fie el fizic sau intelectual, cu cele de relaxare; angrenarea în activități care vă depășesc limitele de efort sau asumarea prea multor responsabilități; pălăvrăgeala; minciuna; nemulțumirea; invidia; mândria; menținerea în stări sufletești negative (precum tristețea, grijile de orice fel, gelozia, scepticismul, neiertarea, melancolia, gândul la trecut); furia/mânia. „Din cauza consumului de alimente greoaie și mai ales din cauza combinării nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea și duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul pornește de la alimentația de dimineață”, spune psihologul.
„Totul se petrece în viteză, în grabă”
În ceea ce privește organizarea proastă a activităților zilnice, specialista este de părere că, „aşa cum mâncăm în grabă, citim în grabă, ne salutăm vecinii în grabă când plecăm spre serviciu, așa se întâmplă cu toate activitățile noastre zilnice. Când nu ne organizăm bine activitățile zilnice și ne grăbim în orice facem, rata de eșec este tot mai mare. Când eșuăm ne enervăm, când ne enervăm ne certăm cu oamenii, de la ceartă apar despărțirile, concedierile și marile drame. Dacă ne-am face o listă cu activități mai puține, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizați și vom evita să consumăm energie inutilă”. Conform specialistului Agenției „Plus Communication”, perioadele de efort trebuie alternate cu cele de relaxare. „Atunci când relaxarea nu este determinată în mod conștient, pot apărea starea de pasivitate, plictiseala chiar. Lucrăm prea mult, ne consumăm prea mult, ne concentrăm prea mult pe lucruri inutile și uităm să ne mai relaxăm. Cel puțin o dată pe săptămână avem nevoie de o pauză totală, în care să mergem în parc, în care putem merge la picnic, în care să vorbim mai mult cu cei dragi sau să plecăm departe de stres, într-un city-break”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
„Frustrarea acumulată la job, descărcată în toate planurile vieții”
Pentru a nu vă pierde energia, renunțați și la obiceiul de a vă angrena în activități care vă depășesc limitele de efort. „Din dorința de a demonstra șefului cât suntem de folositori, ne asumăm activități și responsabilități tot mai mari, care exced fișa postului. După o perioadă, vom constata că nu am reușit să ne impresionăm șeful din cauză că vom fi mereu obosiți și nu am performat la capacitate maximă, iar acest lucru va aduce frus- trare în viața noastră, pe care o vom descărca în toate planurile vieții. Aici intervine, de cele mai multe ori, lipsa de asertivitate (puterea de a spune NU atunci când nu vrem, nu putem, nu ne face plăcere, nu avem timp), care duce la supraaglomerare fizică, psihică, emoțională și, inevitabil, la apariția stresului”, explică specialistul.
„Vorbăria conduce la o eficienţă mai slabă în acțiuni”
În ceea ce privește pălăvrăgeala, aici trebuie să fiți atenți nu doar la cea exterioară (cu voce tare), cât și la cea interioară (în gând). „Vorbăria duce la o risipă a energiei mintale, o eficienţă mai slabă în acțiuni, o slabă putere a rostirii, ceea ce duce la un consum energetic și mai mare, intrând astfel într-un cerc vicios. Pe de altă parte, există tot mai multe persoane care își fac mereu planuri în gând, vorbesc foarte mult cu sinele, iar toate acestea le vor obosi la un moment dat, până în punctul în care o să aibă pierderi tot mai mari de memorie, o să uite constant unde au rămas în discurs și își vor pierde din coerenţă”, mai spune psihologul Laura Maria Cojocaru. Cât despre minciună, la un moment dat se va ajunge la un șir atât de lung, încât persoana în cauză va fi secătuită de energie: „Ca să ținem minte toată realitatea minciunii trebuie să ne punem la lucru toate părțile din creier, iar acest lucru ne va epuiza îngrozitor atât meintal, cât mai ales emoțional. La un moment dat ne vom da de gol, iar când oamenii dau semne că nu cred în ceea ce spunem, mai adăugăm un element la bagajul de energii consumate inutil”.
Nu vă mai plângeți de ceea ce nu se întâmplă!
Renunțați să mai acționați în privința lucrurilor care vă displac și concentrați-vă pe pașii pe care trebuie să îi parcurgeți pentru a obține ceea ce vă doriți! „Cei nemulțumiți de ceea ce nu au, de ceea ce nu li se întâmplă, de ceea ce este sau nu este în viața lor se plâng încontinuu, risipindu-și astfel energia pe care ar putea-o folosi pentru a acționa chiar în direcțiile de care se plâng”, consideră specialista în psihologie. Cât despre invidie, Laura Maria Cojocaru este de părere că o investire a energiei în preocuparea față de celălalt nu poate aduce decât pierderi. Dar, reinvestind în dumneavoastră înșivă, veți avea numai de câștigat.
„Blocarea în stări precum tristeţea sau gelozia duce, în timp, la boală“
Menținerea în stări sufletești negative, precum tristețea, grijile de orice fel, gelozia, scepticismul, neiertarea, melancolia sau gândul la trecut sunt alte comportamente de evitat. „Persoane care manifestă astfel de gânduri se simt slăbite și abia se mai țin pe picioare. Din cauza consumului imens de energie, blocarea în aceste stări duce, în timp, la boală atât la nivelul sufletului, cât și al corpului”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru. Pe de altă parte, și furia (mânia) vă poate face rău. „Într-o criză de furie, consumul energetic este extraordinar de mare, mintea este epuizată, corpul, la fel, este tulburată percepția, se instalează o scădere a inteligenței și a memoriei. După o astfel de criză, persoana simte nevoia instinctivă de a se odihni”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.