de Cătălina Tăgârță şi Alexandru Brădescu

Corpul uman este influenţat de cantitatea de lumină sau de vremea de afară, existând o simbioză între mediul înconjurător şi modul său de funcţionare şi de dezvoltare. Numeroase studii au demonstrat legătura între producția de serotonină și alternanța zi-noapte și au ajuns la concluzia că oamenii sunt mai fericiți în timpul verii (datorită duratei mai mari a zilei, deci a cantităţii mai mari de lumină). Din cauză că pe timp de iarnă sunt supuşi unei cantităţi mult mai mici de lumină, există riscul mai crescut să dezvolte stări de depresie mai ușoare sau mai avansate. Pentru a evita astfel de situații neplăcute, profesoara de yoga Dana Țupa (foto) oferă câteva trucuri care vă pot fi de folos în sezonul rece.

Expunere zilnică la lampă cu bec de 10.000 de lucși

Pentru obținerea stării de bine pe timpul iernii este necesar să echilibrați nivelul de melatonină și de serotonină din organism. Există câteva soluții naturale și la îndemâna oricui. De pildă, dacă aveți posibilitatea, ideal ar fi să vă programați la începutul anului o vacanță de 15 zile într-o țară cu mult soare. Varianta mai puțin costisitoare este o lampă specială, echipată cu un bec de 10.000 de lucşi, pe un spectru luminos solar lipsit de ultraviolete şi de infraroșii. „Recomand amplasarea acestei lămpi în bucătărie, astfel ca la micul dejun să puteți beneficia de efectele sale pentru cel puțin 20 de minute. În plină iarnă, când stratul de nori este situat jos și când ajungem acasă pe întuneric, ar fi ideal să o pornim pentru 20 de minute, dar nu după ora 19:00, pentru a evita riscul de insomnie din lipsa trecerii de la serotonină la melatonină. Nu e obligatoriu să stați nemișcați lângă lampă, este suficient să fiți inundați de lumină, practicând activitățile obișnuite. Este eficient să plasaţi lampa în zona în care activaţi”, declară profesoara de yoga Dana Ţupa, fondatoarea PURNA Yoga Academy. O astfel de lampă poate fi achiziționată fie online, fie de la magazinele de specialitate. De asemenea, specialistul este de părere că lumânările naturale parfumate sau bețișoarele naturale indiene frumos mirositoare, băile cu săruri, ceaiurile cu mirodenii şi aromoterapia cu uleiuri naturale esenţiale vor crește substanțial starea interioară de bine.

Plimbări în aer liber minimum 20 de minute

În mijlocul iernii nu scade doar luminozitatea, ci și căldura. Există tendința de a crește temperatura din interiorul casei, lucru resimțit în special de persoanele din exterior care vin în vizită și experimentează direct atmosfera prea călduroasă și sufocantă din cămin. Nu este tocmai recomandat. Paradoxal, cu cât stați mai mult la căldură, cu atât vă va fi mai frig. „Cei care stau toată ziua la cald iarna sunt persoanele care vor răci cel mai des, pentru că nu putem minți organismul că trăim la tropice în timp ce afară ninge. Corpul nu se poate pregăti pentru a înfrunta frigul, iar odată ieșiți afară diferența bruscă de temperatură este trăită ca o agresiune violentă. Reacţia corpului persoanei care exercită o activitate în exterior și care stă mai puțin timp la cald va fi mai bună, motiv pentru care nu trebuie să supraîncălziţi interiorul casei. Decât să stați în tricou în casă, mai bine îmbrăcați o bluză mai groasă cu mâneci lungi”, explică profesoara de yoga. Totodată, Dana Țupa afirmă că este indicat să vă plimbați zilnic iarna. Îmbrăcați-vă bine și ieșiți la aer cel puțin 20 de minute, în cel mai călduros moment al zilei. Odată întorși acasă, consumați un ceai cald cu lămâie, ghimbir și scorţişoară.

Prin yoga veți deprinde bazele unui stil de viață echilibrat

La fel de bune pentru creșterea imunității și pentru a pune sângele în mișcare pe timp de iarnă, dar într-un mod mai blând și mai sigur, sunt ședințele de yoga. Tehnica vă ajută să vă dezmorțiți și să eliminați rapid rigiditatea fizică, îmbunătățește sistemul imunitar și energia vitală, ajută la tonifierea corpului și chiar vă poate scăpa de grăsimea în exces. În plus, astfel veți deprinde bazele unui stil de viață echilibrat. „Odată cu frigul și absența soarelui, organismul este singurul care produce energia necesară menținerii activității metabolice. Tiroida, pupitrul de comandă al organismului, are nevoie de carburant și, într-un mod simplist, putem spune că arde grăsimile pentru menținerea temperaturii corpului. Iar când mediul înconjurător este foarte rece, nevoia de energie crește, pentru a compensa diferența. Numeroase procedee fiziologice ne împing astfel să stocăm grăsimile pentru a înfrunta frigul din timpul iernii. Dinamica stocării demarează periculos încă din luna august, iar pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece ne vom simți mai atrași de alimente consistente și de dulciuri. Acest lucru nu reprezintă o problemă decât dacă locuiți într-o casă supraîncălzită și aveți o viață sedentară. Evitați, așadar, să mâncați orice și oricând, evitați excesele alimentare și străduiți-vă să mențineți un echilibru între fructe, legume și grăsimile animale, beți cât mai multe lichide și, nu în ultimul rând, încercați practica yoga”, conchide Dana Ţupa, fondatoarea primei şcoli de yoga din România, acreditată de Yoga Alliance Internațional din Statele Unite.

„Melatonina se află în strânsă legătură cu momentul zilei și cu lumina la care suntem expuși, este produsă de glanda pineală și reglează starea de somn. Pentru funcționarea noastră optimă, aceasta trebuie să fie în echilibru cu serotonina, altfel ne vom confrunta cu dereglări ale ritmului circadian, cu impact direct asupra stării noastre de spirit“

Melatonină vs serotonină

Impactul luminii asupra comportamentului uman se măsoară prin două elemente: melatonină și serotonină, care acționează ca „directoare artistice” ale stării de dispoziție, este de părere profesoara de yoga Dana Țupa. În limbaj popular, ele sunt denumite și „hormonii fericirii”, deci se pare că fericirea nu este un concept chiar atât de abstract pe cât se credea, ci este legată cumva de chimie, mai precis de chimia corpului uman, informează specialiștii Plus Communication. „Serotonina are un rol important în procesele mintale şi afective, în producerea somnului, în funcții motorii, în termoreglare, în reglarea presiunii arteriale, sexualitate, în actul vomei și în funcțiile hormonale. Serotonina este produsă la nivelul creierului și este implicată în procesul depresiei și în senzația de somnolență aso- ciată cu trezitul mult prea târziu, printr-un mecanism pe cât de rapid, pe atât de simplist: când soarele apune, serotonina e transformată în melatonină, iar la răsăritul soarelui, acest proces se oprește numai dacă reușești să fii treaz”, declară Dana Ţupa.