de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Râsul pare cel mai natural lucru din lume pentru specia umană. Pe lângă faptul că îi apropie pe oameni și îi face să se conecteze în cel mai plăcut mod cu putință, râsul este și o terapie certificată de nenumărate studii care reliefează beneficii majore pentru organism și sănătate.
Liant social
Ca manifestare versatilă - de amuzament, sarcasm, nervos, forțat, fals sau prelungit artificial, necontrolat sau maniacal -, râsul nu putea scăpa cercetătorilor. Cel puțin din perspectiva faptului că unele afecțiuni mintale se manifestă prin râs sau pentru că nou-născuții, care încă nu pot vedea și auzi, pot râde. Dar râsul a dezvăluit de-a lungul seriilor de studii derulate în toată lumea un mare număr de beneficii pentru organism, care depășesc sfera bunei dispoziții și a avantajelor asupra creierului pe care le are menținerea acestei stări prin râs. Așadar, primul aspect certificat de cercetători este acela că râsul acționează ca un liant social. Chiar dacă este un reflex primitiv, pe care îl au și unele primate, râsul, alături de vorbirea specifică oamenilor, este unul dintre stâlpii de susținere a legăturilor care unesc civilizația umană în ansamblu, notează medicalnewstoday.com.
Sănătate pentru creier
După ani de eforturi menite să descifreze efectul râsului asupra sănătății creierului, rezultatele publicate recent de revista „Cerebral Cortex” par să dea răspunsul cel mai avansat. Trei grupuri de participanți au avut permisiuni de grade diferite de a râde liber, iar în cazul celor care au făcut acest lucru în cea mai mare măsură s-a observat că râsul este suficient de complex încât să activeze, printre altele, hipotalamusul lateral (implicat în procese ca hrănirea, reducerea durerii, funcțiile digestive și tensiunea arterială), partea dreaptă a cerebelului (importantă în acuitatea vizuală, limbaj, atenție și empatie), precum și o zonă parietală parțial responsabilă cu percepția asupra simțurilor (tactil sau al temperaturii). De asemenea, s-a observat activarea, prin râs, a hipocampusului și amigdalei, ambele asociate cu partea creierului care are rol în emoțiile profunde și mecanisme cruciale de supraviețuire.
Plămâni mai funcționali
În ultima perioadă, tot mai multe observații științifice vin să aducă informații noi cu privire la o veche zicală care afirmă că râsul este „cel mai ieftin tratament”. Deși cercetările aprofundate cu privire la efectul râsului asupra stării de sănătate a organismului sunt în general puține, domeniul este în plin avânt. Studiile cel mai recente arată o serie de beneficii majore ale râsului pentru ameliorarea unor afecțiuni sau chiar pentru prevenirea lor. De pildă, s-a constatat că râsul are un efect benefic în cazul persoanelor care suferă de o afecțiune pulmonară numită obstrucție cronică și care blochează căile respiratorii, făcând respirația dificilă. „Simțul umorului și râsul în cazul acestor pacienți sunt asociate cu o mai bună funcționare a funcțiilor psihologice și o ameliorare a calității vieții”, explică autorii studiului apărut în publicația „Heart&Lung”.
Artere flexibile
Emoțiile negative, cum sunt depresia sau anxietatea, care conduc spre starea cronică numită generic stres, sunt factori agravanți, chiar generatori în multe cazuri, ai afecțiunilor cardiovasculare, adversarul cel mai de temut al sănătății omului modern. Dacă negativismul slăbește inima, ar putea-o râsul apăra? Aceasta este întrebarea de la care a plecat un studiu ale cărui rezultate au fost publicate în „The American Journal of Cardiology”. Potrivit obser- vațiilor, ritmul inimii și presiunea sangvină au crescut semificativ în rândul participanților la studiu care au urmărit o comedie și au râs, față de cei care au privit un film doocumentar. S-au măsurat, totodată, capacitatea de adaptare a sistemului circulator și flexibilitatea acestuia, concluziile fiind aceleași: „Râsul are un efect benefic asupra funcțiilor vasculare”.
Forță pentru inimă
„Journal of Epidemiology” a publicat rezultatele unui studiu care atestă efectele pozitive pe care râsul le are asupra funcționării inimii. Desfășurată în Japonia, cercetarea și-a propus să investigheze dacă există vreo legătură între cât de des (sau de rar) râde o persoană și riscul de a face atac de cord sau accident vascular cerebral. Au fost analizate datele a zeci de mii de persoane trecute de vârsta de 65 de ani și care în general aveau anumite afecțiuni asociate cu înaintarea în vârstă: hipertensiune arterială, depresie, nivel crescut de grăsimi în sânge. Rezultatele au fost spectaculoase: persoanele care râd mai rar sau chiar deloc au un risc mai mare cu peste 20% de a face atac de cord decât cele care râd zilnic. În ceea ce privește accidentul vascular cerebral, cifrele sunt uimitoare: prevalența acestuia printre cei care nu râd este cu 60% mai mare decât în cazul celorlalți.
Adio anxietate!
Studiul intitulat „Eectul râsului asupra depresiei, funcțiilor cognitive și somnului în comunitatea vârstnicilor”, publicat în revista „Geriatrics and Gerontology”, a evidențiat importanța râsului pentru prevenirea sau amânarea apariției unora dintre cele mai severe afecțiuni ale vârstei a treia. Terapia prin râs a modificat pozitiv sănătatea mintală, cifrele stării fizice, a scăzut manifestările emoțiilor negative și a îmbunătățit calitatea somnului. „Terapia prin râs poate fi considerată o intervenție utilă, necostisitoare și foarte accesibilă pentru a combate insom- nia, efectele depresiei, precum și a îmbunătăți calitatea somnului persoanelor în vârstă”, concluzionează autorii cercetării.
Sesiuni yoga dedicate
Date fiind beneficiile majore ale râsului, nu doar mediile medicale au început să trateze această terapie cu toată atenția, ci și medicina convențională. Astfel, practicile yoga includ în ultimii ani și o secțiune specială, în cadrul căreia se fac exerciții de respirație dedicate, care să inducă râsul. La început activat artificial, acest râs se transformă într-o manifestare autentică în clipa în care participanții se văd unii pe alții străduindu-se să râdă. Un studiu-pilot a fost relevant din perspectiva efectelor asupra stării de sănătate și bună dispoziție. „Participanții au manifestat o îmbunătățire imediată a stării generale, a vigorii comunicării și o ameliorare a anxietății”.