de Gheorghe Zmaranda

În era informației și a tehnologiei sunt promovate multe metode prin care omul modern poate diminua stresul cotidian. Însă există oare un antidot mai puternic în acest sens decât reconectarea cu natura? Petrecerea timpului în grădinile sen­zoriale este o formă de terapie cu be­neficii evidente asupra stării psi­ho­logice și emoționale și chiar asu­pra stării de sănătate a corpului. Diana Lorentz este pasionată de plan­te şi pentru a le înțelege mai bine studia­ză la Facultatea de Hor­ti­cul­tură din cadrul USAMV București. Acesta ne-a vorbit despre principiile amenajării grădinilor senzoriale.

„Nu aveţi nevoie de foarte mult spațiu, le puteţi crea și pe o terasă sau pe un balcon”

În grădina senzorială, cele cinci simțuri pe care le avem, miros, gust, auz, văz și atingere sunt stimulate de plantele alese special pentru fiecare dintre spații. „Pentru grădinile senzoriale nu aveţi nevoie de foarte mult spațiu, le puteţi crea și pe o terasă, în balcon sau oriunde doriţi. Pro­iec­tul unei astfel de grădini poate fi adap­tat la spațiul de care dispuneţi și poate fi conceput în funcție de plantele pe care doriţi să le cultivaţi. Grădina senzorială tre­buie realizată ținând cont de ce vă doriţi să creaţi, ce vă bucură și de ce anume sim­ţiţi. Plantele ne bucură, iar natura ne vindecă. Puteţi să plantaţi în grădina senzorială și plante medicinale pe care le puteţi folosi apoi în tot felul de preparate”. Gră­dina senzorială poate fi realizată cu spații distincte pentru simț sau poate fi amenajat doar un singur spațiu. În orice caz, plantele se aleg în funcție de pre­fe­rințe. În spațiul olfactiv, Diana recomandă plantarea florilor al căror miros vă place și care vă trezește amintiri plăcute. Dacă nu aveţi o floare preferată, puteţi folosi plante foarte aromatice al căror parfum este preg­­nant, spre exemplu gardenia dulce, ca­prifoiul, ierburi și condimente. Spațiul vizual trebuie să încânte privirea, de aceea sunt recomandate plantele foarte colorate, diferite ca formă și dimensiune. Puteți opta pentru plante târâtoare, cățărătoare, sub formă de tufe sau plante verticale. Având această multitudine de plante există mari șanse ca grădina dumneavoastră sen­zo­rială să se transforme într-o oază pentru insecte, fluturi, în special. Astfel spectacolul vizual este garantat.

Trebuie să țineţi cont de forma, dimensiunile plantelor și cerințele de îngrijire

Înainte de a începe amenjarea unei grădini senzoriale trebuie să vă informaţi cu privire la cerințele plantelor. Nu există neapărat reguli de asociere a plantelor, cum este în permacultură, unde se folo­sesc plante-companion. Trebuie să țineţi cont de dimensiunile plantelor și forma lor. Puteţi include și plante care încurajează viața sălbatică în grădină. Pentru zona tactilă se aleg plante cu diferite texturi sau se pot crea minibazine cu plante ac­va­tice, mușchi, ierburi decorative. Ideal este să aveţi în acest spațiu plante cu tex­turi interesante, plăcute la atingere și care să vă intrige să faceţi acest lucru, să vă folosiţi simțul tactil. Atingerea frunzelor de urechea mielului sau a mușchilor răcoroși, a scoarței sau a diferitelor semințe va crea o senzație foarte plăcută celui care petrece timp în acest spațiu. Spațiul dedicat auzului în grădina senzorială trebuie să aibă în amplasamentul lui plante ale căror frunze scot sunete plăcute la atingerea vântului, cum este cazul bambusului, spre exemplu. Puteți integra în acest spațiu plante pre­ferate de polenizatori tocmai pentru a-i atrage în grădina dumneavoastră. Închi­puiți-vă cât de relaxant trebuie să fie după o zi de muncă să auziţi zumzetul albinelor, bondarilor sau cântecul greierilor. „Zona polisenzorială se amenajează respectând într-o oarecare măsură principiile de per­ma­cultură. Puteţi realiza aici o spirală de ierburi aromatice, în special, pentru că aces­tea sunt și medicinale și decorative. Având aceste plante pe care le puteţi consuma stimulaţi și simțul gustativ. Ar­buștii ornamentali comestibili în ghivece sau în mici containere pot fi, de asemenea, folosiți în zona polisenzorială”.

Puteţi integra elemente de lemn, piatră, fântâni și căsuțe pentru insecte

Dacă aveţi un spațiu puțin mai mare, puteţi folosi în grădina senzorială și alte elemente precum piatra sau lemnul. Puteţi realiza minibazine cu peștișori, cuiburi ar­ti­ficiale sau adăpători pentru păsări și in­secte. „Căsuțele pentru insecte sunt mici adăposturi în care acestea se pot adăposti în timpul iernii, își pot depune ouăle. Vies­pea sălbatică, spre exemplu, preferă orifi­ciile bambusului. Aceasta vine, depune ouă­le și aduce în interior un păianjen. Apoi sigilează ieșirea. Larvele ieșite din ou se hrănesc cu păianjenul adus de viespe, iar în momentul în care larvele și-au terminat transformarea în viespi sigiul este spart și insectele părăsesc căsuța. Puteţi face că­suțe pentru buburuze, care sunt foarte be­nefice în orice grădină sau orice alt ha­bitat natural, din mici ghivece de cera­mică umplute cu paie pe care le puteţi agăța în pomi, arbuști sau pe terasa unde aveţi flori. Pe timpul iernii buburuzele se adăpostesc, iar când se încălzește primă­vara ies. Căsuțele pentru insecte se fac în general din lemn, cu mici orificii, dar dacă vă folosiţi imaginația le puteţi rea­liza din mănunchiuri de ierburi sălba­tice, din co­nuri de brad sau din alte resurse pe care natura vi le pune la dispoziție cu dărnicie. Din păcate, populațiile de insecte sunt în declin și ar trebui să le ajutăm cum­va să supraviețuiască”. Odată am­pla­sate căsu­țele de insecte nu trebuie deranjate, im­portant este însă să existe măcar puțină vegetație în jurul lor, flori par­fumate, co­lorate. Insectele detectează posibilele probleme pe care le aveţi în spațiul vostru vegetal. Buburuzele vin, spre exemplu, acolo unde sunt afide și se hrănesc cu ele. Astfel nu mai aveţi nevoie de pesticide. Pe timpul iernii buburuzele se re­trag sub scoarța copacilor sau în acele mici ghive­cele cu fân sau paie.

„Puteţi realiza o minigrădină senzorială și într-un ghiveci, dar spațiul limitat vă constrânge să vă axaţi doar pe stimularea unui anumit simț“

Dacă aveţi suficient spaţiu, zona polisenzorială pe care v-o puteţi amenaja pentru satisfacerea tuturor celor 5 simţuri poate respecta principiile de permacultură şi poate imita un colţ de pădure

Vă ajută să eliminaţi stresul şi să atenuaţi depresia

Pentru omul modern reconectarea cu natura este primordială și s-a de­mon­strat deja științific faptul că gră­di­năritul are efecte extraordinare asupra psihicului uman. Grădinile senzoriale sunt practic o terapie pentru persoa­nele cu probleme emoționale, mentale și sociale. Petrecerea timpului în mijlo­cul unor plante care stimulează toate simțurile vă ajută să eliminaţi stresul și să atenuaţi depresia. Grădinile senzo­riale au capacitatea de a vă îmbunătăți creativitatea, de a vă trezi emoții plă­cute, de a reduce negativitatea pe care o resimțiţi. Relaxarea psihicului, elibe­ra­rea stresului permite organismului să se concentreze pe procese de vindecare fizică. S-a demonstrat că cei care au suferit afecțiuni sau intervenții chirur­gicale minore și care au petrecut timp în grădini senzoriale tind să se recupe­reze mai repede decât ceilalți.