de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu

Oamenii de știință nu mai prididesc să vădească abilități extraordinare ale creierului uman, rămas și azi un mare mister și o sursă extraordinară de informații. Unul dintre cele mai uimitoare efecte ale adevăratei puteri a acestui organ unic este cel numit placebo - pe scurt, felul în care creierul se poate convinge singur de ceva…

Apa de la robinet, premium în toată regula

În California există un restaurant foarte la modă, cu un meniu unic: în loc de o listă de vinuri, oferă mărci de apă… gourmet, care pot costa și exorbitanta sumă de opt dolari fiecare. Un exemplu este L’eau Du Robinet, recomandată cu expresii sofisticate ca fiind o completare perfectă pentru meniurile cu carne de pasăre. Această apă premium a fost prezentată într-o emisiune de televiziune, iar invitații care au testat-o puteau să jure că este încărcată de minerale și nutrienți de excepție și că are un gust pregnant, cu totul deosebit. Ulterior s-a demonstrat că era apă de la robinet (chiar și numele acestei ape este relevant…), dar nici așa clienții fideli ai localului nu au încetat s-o comande, s-o plătească și să scrie pe rețelele de socializare recenzii elaborate despre calitățile uimitoare ale acestei ape… ca oricare alta de pe rețea.

Fitness… fără exerciții!

Oamenii de știință de la Departamentul de Psihologie al Universității Harvard au împărțit un grup de lucrătoare de hotel în două grupuri: o parte dintre participante au auzit că sarcinile zilnice de la locul de muncă sunt calificate ca exerciții fizice, un fel de fitness, iar celelalte și-au desfășurat munca în condiții obișnuite. În ciuda faptului că locurile de muncă nu le ofereau voluntarelor un antrenament autentic, la doar o lună după ce au livrat aceste informații, medicii au observat o scădere a tensiunii arteriale sistolice și a greu- tății, o reducere a indicelui de masă corporală și o scădere a raportului talie-șold la voluntare. Potrivit cercetătorilor americani, acest studiu arată puterea creierului și a efectului placebo inclusiv asupra datelor fizice ale oamenilor.

Vindecare fără intervenție

Un studiu publicat de New England Journal of Medicine a efectuat un studiu pe 180 de pacienți diagnosticați cu osteoartrită a genunchiului, care au fost repartizați aleatoriu la unul din trei tratamente: intervenție chirurgicală, curățare sau procedura placebo. În acest ultim caz, nu a fost efectuată nicio intervenție chirurgicală sau curățare efectivă. Chirurgul a efectuat trei incizii de un centimetru în pielea pacientului și a stropit cu soluție salină, pentru a simula curățarea. Pacienții nu cunoșteau tratamentul pe care îl vor primi, iar rezultatele au fost uluitoare. Grupul cu placebo a avut niveluri semnificativ mai mici de durere decât cei care trecuseră prin operație. Și mai uimitor, voluntarii din acest grup au înregistrat efecte mai bune sau similare cu ale unei intervenții chiar și după doi ani.

Durerea cronică este doar în minte?

Cercetătorul Ted Kaptchuk, de la Universitatea Harvard, a pornit de la descoperirile legate de placebo pentru a conduce un studiu legat de una dintre cele mai răspândite, mai debilitante și mai costisitoare suferințe ale omului contemporan: durerea cronică de spate. Jumătate dintr-un grup de voluntari implicați în experiment au primit tratament, ceilalți pla- cebo (adică formule inofensive, fără efect). În mod uimitor, membrilor grupului tratat cu placebo li s-a spus despre ce este vorba, dar creierul lor tot a procesat informația într-un mod care i-a uimit pe oamenii de știință: chiar și fără vreo intervenție, nivelul durerii acestora a scăzut cu 30%, reducându-se cu același procent și dificultatea efectuării activităților zilnice.

Oboseala postcancer, dispărută fără tratament

Deși placebo este o metodă utilizată în mod obișnuit fără a le spune pacienților că o primesc, unele cazuri au arătat că deschiderea și onestitatea pot produce aceleași efecte. Mai precis, chiar și atunci când creierul știe că nu primește tratament, este capabil să se autoconvingă… Şi cu rezultate palpabile! Acest fapt a fost atestat de un studiu documentat la Dana-Farber Cancer Institute, din Boston, derulat pe un grup de supraviețuitori ai cancerului, care sufereau de oboseală acută. Grupul a fost împărțit aleatoriu - unii voluntari au primit placebo și li s-a spus în mod explicit că despre asta este vorba, ceilalți nu au beneficiat de niciun tratament. Potrivit specialistului Eric Zhou, voluntarii care au primit placebo „au raportat o îmbunătățire semnificativă a stării generale și o diminuare a oboselii cauzate de cancer”.

O „supradoză” cu efecte palpabile

După cum se cunoaște, placebo este un tratament fără efect, care poate fi o informație sau o pastilă cu zahăr. Cum creierul uman este capabil să se autoconvingă pe orice direcție, unul dintre cazurile implicate într-un studiu a fost relevant: revista Smithsonian a raportat că un voluntar care participa la o serie de teste clinice pentru o nouă marcă de antidepresive a înghițit o sticlă întreagă din „medicamentele” prescrise, toate cele 26 de pilule, într-o tentativă de sinucidere. Nu putea respira, tensiunea arterială era periculos de scăzută și era într-adevăr aproape de moarte. Medicii nu și-au putut da seama cum anume îl otrăveau pilulele cu zahăr aidoma unor medicamente periculoase… Ulterior, omului i-au fost administrate alte pastile placebo și a fost atât de convins că acesta era tratamentul salvator, încât și-a revenit în scurt timp!

Beție cu pilule de... zahăr!

Cercetările pe marginea placebo au arătat cât de departe poate merge autosugestia. Un studiu realizat de Seema L. Assefi și Maryanne Gary, de la Universitatea Victoria, din Wellington, Noua Zeelandă, a demonstrat un lucru uimitor: voluntarii cărora li s-a spus că beau un tonic cu vodcă, dar cărora li se administrase placebo, au avut aceleași manifestări pe care le induce starea de beție. Potrivit autoarelor cercetării publicate de National Institutes of Health, simplul gând că se consumă alcool poate determina o persoană să se comporte ca și cum ar fi băut, și, mai mult, să și demonstreze efecte ca nivelul crescut de încredere în sine și ușurința sporită cu care participanții la experiment au putut fi induși în eroare de informații incorecte, convinși fiind că au consumat alcool.

Extraordinarul creier uman poate „convinge” organismul să-şi îmbunătăţească starea dacă a fost şi el „păcălit” prin placebo că pilulele pe care le ia „stăpânu’” sunt medicamente, chiar dacă acestea sunt doar formule inofensive, fără niciun efect!

Atunci când li s-a spus că o frunză inofensivă este otrăvitoare, un grup de studenți japonezi a manifestat erupție vizibilă pe locul unde fusese aplicată

O scrisoare din 1807…

Este greu de estimat exact când a fost utilizat pentru prima dată efectul placebo, dar există un document care oferă un indiciu: o scrisoare a unuia dintre dintre părinții fondatori ai Americii - Thomas Jefferson. În 1807, acesta i s-a adresat unui medic pe nume Caspar Wistar detaliind despre un altul: „Unul dintre cei mai de succes medici pe care i-am cunoscut vreodată m-a asigurat că a folosit mai multe pastile de pâine, picături de apă colorată și pulberi de cenușă decât din toate celelalte medicamente puse împreună”.